Arhiva bucătarului

Supă finlandeză de văcuță. Sau supă finlandeză de cartofi, încă nu sunt deciși

Versiunea în română: Lihasoppa (supă de carne), mai corect spus lihakeitto (ciorbă de carne), prin unele regiuni sau case cunoscută și sub numele de perunasoppa (supă de cartofi) este o mâncare de zi cu zi pe care o știu mai toți finlandezii. Cum azi a plouat aproape fără pauză, am simțit că e o zi perfectă pentru o ciorbă bogată și fierbinte, să ținem frigul departe de noi. După ce l-am încotoșmănat bine pe Erik în haine calde și izolate am plecat spre magazinul nostru favorit de carne și produse din carne, Lihakipparit, situat în Piața centrală din Tampere (Kauppahalli), și am cumpărat niște carne de vită. Tocmai terminaseră stocul de umăr aș că mi-au recomandat să cumpăr câteva bugăți de gât/ceafă, cu os. Așa că am luat cam un kilogram de gât tăiat pe jumătate (inclusiv prin os), spunându-mi că așa vor ieși mai ușor/accentua aromele la gătit. Apoi am plecat către Sokos să cumpăr și niște legume: o bucată de țelină, niște păstârnac, rutabaga și praz, pe celelalte din listă avându-le deja acasă (din piață). O scurtă plimbare și o călătorie cu autobuzul mai târziu și eram gata să încep să gătesc.

Citeşte mai departe »

Joia la finlandezi: supa de mazăre (hernekeitto) și clătita uriașă (pannukakku)

Sau cum să mănânci ca un nesătul farfurie după farfurie de supă de mazăre cu ciolan afumat. Afumat în saună, chiar.

Saunele finlandeze nu se încălzesc neapărat cu aburi, ele se încălzesc și cu fum. Chiar am făcut saună în așa ceva la un moment dat și aveam impresia că miros ca un somon afumat la final. Noroc că m-am frecat după cu zăpadă și mi-am revenit. Oricum, la momentul respectiv, experiența completă a fost saună- baie la copcă- alergat prin zăpadă. Binențeles că am sărit peste partea cu copca. Îmi îngheța sufletul numai când vedeam oamenii intrând în gaura tăiată în gheață și bălăcindu-se de parcă era cea mai bună și caldă apă. Pentru începătorii ca mine exista un bazin cu apă încălzită.

Revenind la joia finlandezilor (și a suedezilor): în mai toate cantinele și restaurantele se servește supă de mazăre cu ciolan afumat și clătită uriașă (aceasta este nivelul următor al clătitelor, veți vedea mai jos în rețetă).

Spre deosebire de supa tradițională care se face din mazăre galbenă/verde uscată, fiartă împreună cu ceva legume (morcovi, ceapă), pentru 2-3 ore până nu mai rămâne bob întreg, Juha a ales să pregătească această supă din mazăre verde (care e încă în piețe la acest moment- și ca să fac încă o paranteză: pe aici mazărea verde se mănâncă și crudă pe post de semințe de floarea soarelui sau arahide prăjite sau mai știu eu ce gustare de pe la noi). Oamenii își iau mazăre și de obicei nu ajung cu ea acasă pentru că se opresc la taclale și desfac păstăi și ronțăie boabele pe drum).

Se pare că supa de mazăre a intrat în meniul nordicilor odată cu sosirea creștinătății. Catolicii mâncau supa de mazăre joia ca să aibă puteri să poată posti vinerea. Și a și rămas aici pentru că iernile-s lungi și reci și o supă fierbinte și delicioasă de mazăre e numai bună pentru încălzit inima și burta.

Citeşte mai departe »

Somon la cuptor, rețetă simplă de tot și poze din Finlanda

Singura problemă e găsitul unei bucăți de somon atât de apetisante pe la noi. În rest, nu e mare socoteală, rețeta nu este sofisticată dar o publicăm pentru că are poze frumoase rău :))

Ce e simplu de găsit în Finlanda și mai greuț în România? Somon bun. Ce e simplu de găsit în România și mai greu în Finlanda? Porc.

Când am fost cu părinții în Tampere cel mai greu a fost să-l conving pe tata să renunțe la ideea fixă cu mici și ceafă de porc la grătar, de câte ori mergeam pe la restaurant sau trebuia să gătim acasă.

Revenind la bucata noastră de somon, să tot fi avut vreo 500 g. Adică numai bună pentru două persoane hămesite. (Nouă ne-a rămas după copt așa că l-am transformat în rillettes).

Citeşte mai departe »

Chifteluțe finlandeze

Poate credeați că numai suedezii au chifteluțe. Greșiiit 😛 Cred că nu e țară în lume care să nu aibă ceva măcar asemănător. Dar să revenim la bucătăria nordică. Și la cea finlandeză. Nu toate chifteluțele-s la fel, desigur și fiecare țară bagă și multă mândrie în ele în afară de carne, pâine și smântână.

Juha nu a adus multe cărți cu el de-acasă, dar ce a adus este esențial: 5 cărți de bucate finlandeze din care 2 cu rețete de pâine și patiserie. Rețeta de chifteluțe se regăsește în cartea Kotiruoka, uusi laitos (Gătitul acasă).

Totul se măsoară in dl spre durerea mea (pentru că trebuie să fac conversie la măsurile cu care suntem noi obișnuiți), dar de cele mai multe ori merită. Rețetele finlandeze sunt simple, mâncarea sățioasă și nu se aruncă mai nimic.

Citeşte mai departe »

Inghetata cu dulce de leche

JW sos si inghetata de dulce de leche-136-Exposure1mic-Exposure2Aud de pe la fete (bloggerite si ele) ca au bagat inghetata de dulce de leche la Lidl.

Noi ne-am facut acasa, dar e drept ca ne-a luat cateva ore (adica de cateva ori mai mult decat drumul la magazinul cu pricina).

Zic “ne-a” dar de fapt Juha s-a ocupat de toata treaba, eu doar am ajuns acasa, am copt niste smochine si am finalizat-o. Ce e bine la aceasta reteta e ca nu necesita neaparat folosirea unei masini de inghetata. Este extrem de cremoasa si nu face cristale de gheata. In plus, necesita doar 3 ingrediente (exceptand timpul).

Asa ca rapid, iata de ce este nevoie.

Citeşte mai departe »

Prăjituri cu bere neagră. Bonus: înghețată cu bere neagră. Powered by Silva Dark

Prajitura cu bere silva mici (102 of 103)Bonus: înghețată cu bere neagră. Ați citit bine.

Să zicem că nu este prima dată când la noi se gătește cu bere și nici când executăm această prăjitură incredibil de moale, umedă și gustoasă. Doar că de cele mai multe ori o combinăm cu frișcă și cu fructe acrișoare. Azi am încercat o altă variantă. Și-am copt-o sub formă de brioșe. Cum Juha a pregătit cam multă bază, o parte din ea a devenit o prăjitură mai mare (cam 20 cm diametru). Pe care am îmbrăcat-o într-o cămașă nerușinată de caramel și nuci pecan.

Recunoaștem că am avut un impuls de la Silva care ne-a provocat să pregătim ceva cu berea Silva Dark.

Citeşte mai departe »

(Un fel de) cozonac frânt cu alune de pădure și cacao

Pullapart bread cu alune de padure mici-90De ceva vreme (la noi în casă) de aluaturile dulci și uneori de pâini, se ocupă Juha. Are și-un fix pe care probabil și-l va schimba la un moment dat: întotdeauna frământă de mână. Eu mai trișez dacă-s obosită și mai fac aluaturile și la robot.

Cozonacii atipici din acest post au fost mâncați și la micul dejun și la prânz și la cină pentru că nu te mai puteai sătura de ei. Alunele au fost măcinate mare și mai mare dragul să mesteci la coca aceea dulce și aromată încărcată din belșug cu chestii crocante. Slurp!

Dacă nu ați făcut cozonacii de Paște, le puteți da o șansă acestora. Se fac ceva mai simplu și sunt foarte buni.

Citeşte mai departe »

Pâine din Arhipelag (pâine neagră nordică)

nordic bread-22_dt micLimppu este numele purtat de o largă varietate de pâini finlandeze. Unele dintre ele se găsesc numai în anumite părți ale țării, altele sunt omniprezente.Tipurile de pâine variază de la pâini tari (uscate, chiar), acrișoare, din secară (ruislimppu- pâine din secară) până la pâini dulci sau dulci acrișoare cu adaos de alte cereale și aromatizate cu semințe de anason, semințe de fenicul sau coajă de portocală amară sau combinații între ele.

Cea la care ne vom referi astăzi este numită Nauvon limppu (pâine din Nauvo/Nagu) pentru că se pare că originile sale se regăsesc în acea parte a țării, mai precis, în sud-vestul Arhipelagului Finlandei. Nauvo face acum parte dintr-o municipalitate mai mare, iar istoria sa începe din Evul Mediu. Nimeni nu știe când a fost inventată această rețetă, dar a fost multă vreme materia primă pentru mesele de Crăciuni și cele de la nunți. Pâinea este dulce, cu aromă puternică de caramel, datorată mai ales melasei negre și malțului de secară.
Am rețeta de la mama mea, Leena, dar am adaptat-o puțin la nevoile românești… Rețeta originală se face cu lapte bătut și nu cu sana, așa cum am folosit noi, și se pot folosi tărâțe de ovăz în loc de cele din grâu. Se face relativ ușor, partea mai grea este găsitul melasei și a malțului de secară.

Citeşte mai departe »

Churros y Champurado (unde y e și)

churros (121 of 125)E luna mexicană în mica mare lume a bloggerilor culinari români. Adică se găzduiesc rețete mexicane în cadrul The Food Connection, la una dintre favoritele mele doamne din blogosferă: Laura Laurențiu.

Inițiatoarele acestui frumos proiect care nu numai că ne plimbă prin tot felul de bucătării dar ne și leagă mai bine prieteniile, sunt fetele de la Savori Urbane.

Nu suntem prea străini de bucătăria mexicană, de cele mai multe ori gătind tematic diverse bunătăți din zonă. Mai ales dacă ne ajută magazinele și găsim ingredientele de care avem nevoie.

Pentru acest proiect programasem o supă de avocado (dar am luat la pipăit ultimele stock-uri de avocado de prin magazine și-am concluzionat că sunt mai bune de spart capete decât de pasat și mâncat). Făcusem și-un chili con carne dar îl publicăm în altă zi că nu mai avem timp. Pe site, în schimb, puteți găsi: guacamole, avocado cu salsa de roșii, supă picantă de porumb.

Așadar, Juha și-a pus tricoul cu Marcello Mastroianni și Anita Ekberg și a început să facă churros (după rețeta de aici). A ținut morțiș să se abată de la rețeta simplă de sos de ciocolată pe care o pregătește de obicei, ca să croiască un champurrados.

Credem noi însă, că zeul nemilos al porumbului ne-a dat o făină greșită. Textura sosului era cel puțin ciudată. Asta nu l-a făcut însă mai puțin delicios.

Citeşte mai departe »

Floare din aluat cu cremă de brânză și afine (mustikkanyhtopulla)

Pulla cu afine-152Am avut un mic “șoc” când am auzit cum spun finlandezii la pâinea dulce (cozonac, brioșe și altele asemenea). Se poate vedea și în titlu de altfel. Și cum cafeaua nu prea merge fără ceva dulce alături în niciun loc din Finlanda, de multe ori veți găsi prin meniuri cuvintele: “kahvia ja pulla”, unde kahvia înseamnă “cafea” iar celălalt înseamnă brioșă sau ceva similar.

Rețeta de față a fost preluată de Juha de pe un site din care se inspiră de cele mai multe ori când dorește să gătească mâncăruri de-acasă (Valio fiind unul dintre cei mai mari producători finlandezi de lactate- colectează lapte de la fermieri și îl procesează).

În afara acestor mici detalii, trebuie precizat că această rețetă face parte dintr-o colecție frumoasă de rețete scandinave, a doua etapă a proiectului culinar început de Savori urbane, The Food Connection, la care participă 24 bloggeri români. Gazda din această lună este Teo Rogobete și la ea pe site veți găsi mai multe detalii.

Vă las, așadar, în compania lui Juha și a felului în care el lucrează aluaturile: relaxat, simplu, bun.

Citeşte mai departe »