Când am decis, la ideea Anei, să scriu şi să fotografiez pentru acest site, nu mi-am închiputi că voi ajunge să cunosc atâta lume frumoasă. Sunt mulţi pe care mă bucur să-i ştiu, să împart idei şi să învăţ de la ei, dar puţini care mi-au intrat la inimă atât de tare încât nu mă pot despărţi de ei (şi ele).
Voiam doar să vă spun că mă bucur să vă cunosc. Vă ştiţi.
În altă ordine de idei, referitor la concursul care e în toi şi la care particip, voiam să spun că-i apreciez pe cei care au rămas calmi (cu capul pe umeri, aş spune), şi nu au sărit calul cu un număr mare de reţete per post, doar pentru a demonstra ceva. Nu ştiu exact ce. La capitolul acesta am depăşit şi eu limitele la tema „French bakery”. Lucru pe care îl regret şi pentru care voiam să cer să-mi cer scuze.
E drept că m-am simţit nesigură pe mine şi din cauza aceasta mi-am lăsat această slăbiciune să-mi depăşească raţiunea şi m-am obosit (deşi cu drag şi plăcere- ca întotdeauna când încerc reţete noi) şi mi-am lăsat timpul liber (şi aşa puţin) baltă ca să scot din 2 reţete franţuzeşti, perfecţiunea. Şi să mai fac una care mi s-a părut ajutătoare pentru dăţile în care rămân cu aluat de tartă.
Nu-mi pare rău că le-am făcut, nu-mi pare rău că am muncit la ele. Îmi pare rău că le-am postat, lucru ce mi se pare nesportiv faţă de cei care au lucrat o singură reţetă, aşa cum cere de fapt regulamentul concursului.
Nu mi s-a plâns nimeni, nu mi-a atras nimeni atenţia, nu mi-a bătut nimeni obrazul. Doar eu am realizat singură că nu e corect. Aşa că las la latitudinea juriului să decidă cum doreşte asupra oricărei dintre cele două reţete principale de la acea etapă.
***
Acum că mi-am luat o piatră de pe inimă, chiar dacă am spus lucruri pe care unii nu le vor aprecia (nu-i nimic, prietenii ne aleg, nu ni-i facem noi) mă simt mai bine şi în stare să postez reţeta pentru etapa a 5-a a concursului.
Aşadar, pentru tema „Coffee Addict”, din cadrul Inspiration Food Marathon, organizat de Electrolux, pentru că sunt o dependentă de cafea de când am băut prima dată cu bunica, prin liceu, am ales să scot ce e mai bun din cuptorul meu fidel, pe gaz- o Pavlova cu cafea.
Voiam chiar să mă dau în stambă şi să realizez o bezea mare şi frumoasă prin metoda italiană (cu sirop de zahăr la 105 grade C), dar am citit că e posibil ca din cauză că ar ieşi mai moale tot ce e deasupra va colapsa. Aşa că am ales metoda clasică.
Vă invit să daţi LIKE aici sau să-mi lăsaţi comentarii pe site. Mulţumesc.
Ingrediente pentru bezea cu cafea
4 albuşuri de ou (aproximativ 220-240 g)
225 g zahăr alb tos fin
1 linguriţă de oţet de vin alb
1 jumătate de linguriţă cream of tartar
100 ml cafea tare
60 g zahăr tos alb
1 vârf de cuţit de sare fină
Ingredientele pentru crema de cafea şi cardamon
250 g mascarpone
100 ml lapte
2-3 linguri de cafea tare
1 jumătate linguriţă cardamon
Ingrediente pentru decor
Am copt două pavlove cu diametru de 25 cm din compoziţia de bezea. Am decorat diferit cu:
6 fructe de litchi proaspete
1 cănuţă de boabe de rodie
1 jumătate de fructe de kaki
1 curmală mare
2 linguri de boabe de rodie
1 lingură de cafea proaspăt măcinată
În primul rând, pentru realizazea bezelei, trebuie să se ţină cont de tipul de cuptor folosit. Un cuptor pe gaz va arde foarte repede bezeaua la suprafaţă schimbându-i culoarea din alb în brun. Şi dacă nu se coace destul bezeaua va colapsa. Se va desumfla ca o minge sparta. Pentru că nu va avea timp să formeze o crustă crocantă la suprafaţă şi la mijloc să rămână moale şi puţin lipicioasă.
Minimul de temperatură pe care îl suportă cuptorul meu este 150 grade C (treapta 1). Dacă las uşa deschisă pe sfert, temperatura (pe măsurate) din interior va scădea la 110-120 grade C. Adică numai bună pentru coacerea macaronsi-lor şi a bezelelor mai pretenţioase.
Dacă aveţi în dotare cuptor electric este ceva mai simplu. Cel puţin aşa am auzit.
Pentru realizarea bezelei e indicat să scoateţi albuşurile din ouă aflate la temperatura camerei, dar după cum am văzut cu ochişorii mei la Jakob Hausmann, şi am şi încercat acasă, albuşurile se bat foarte bine şi reci.
Într-un vas încăpător se pun cele 4 albuşuri, cream of tartar şi sarea fină.
Se bat cele 4 albuşuri spumă. Când spuma devine din grosieră mai fină, se adaugă zahărul tos fin lingură cu lingură. Da, ştiu, cam durează, dar merită. Deci lingură cu lingură pâmă când bezeaua devine ţeapănă, lucioasă şi foarte fină. se adaugă acum linguriţa de oţet. O să observaţi că bezeaua se va albi.
Separat, înainte de a începe bezeaua, se face o cafea foarte tare şi se iau din ea 100 ml. Se amestecă cu cele 60 g zahăr tos şi se pun pe foc mic până se obţine un sirop gros- dar nu caramel (atenţie la detalii). Un sirop prea subţire ar înmuia prea tare bezeaua. Un caramel nu s-ar mai amesteca. Aşadar, un sirop de vâscăzitatea mierii proaspete e perfect.
OK, siropul gata, bezeaua gata, se toarnă 2 linguri de sirop şi cu ajutorul unei palete se amestecă uşor dar nu se omogenizează. Să se vadă în bezeaua albă fâşii cafenii.
Se toarnă bezeaua în tavă (în care este hârtie de copt unsă cu puţină apă) şi se nivelează tot cu paleta. Daca vreţi să iasă mai spectaculoasă ciufuiliţi bezeaua cu o furculiţă sau cu un tel.
Ultima lingură de sirop se toarnă în fir subţire, cu tupeu, direct pe bezea. În rotocoale. Se bagă aşa cuptor, la mijloc şi se lasă uşa deschisă pe sfert. Se coace 1 oră şi 15 minute.
După acest timp, se lasă în cuptor să se răcească încet. Nu cedaţi ispitei de-a o scoate. S-ar putea să se desumfle.
Dar cât stă ea la răcit, se face crema. Adică se amestecă într-un vas mascarponele, laptele, cardamonul. Se adaugă apoi cafeaua şi se omogenizează. Se lasă la rece.
Eu n-am pus zahăr şi în cremă. Bezeaua e foarte dulce şi e nevoie de echilibru.
Fructele se pregătesc astfel: se curăţă 3 dintre fructele de litchi şi se taie fâşii. Celorlalte 3 li se lasă coaja tăiată sub formă de petale. Rodiei i se taie capacul şi apoi se desprinde în sferturi. Se desprind bobiţele, se înlătură resturile albe.
Kaki se spală cu apă rece şi se taie felii subţiri. Curmala se taie în felii rotunde. Cafeaua se pune într-o sită.
Asamblarea: se ia una bucată bezea, se aşterne o parte din cremă cu un pos sau o siringă sau cu un dispozitiv struţo-cămilă aşa cum vedeţi în poze. Se aşează fructe după chef şi gust, se cerne cafea deasupra.
Se lasă o jumărate de oră la rece şi apoi se serveşte cu prietenii lângă o cafea fierbinte (cu lapte).
27 Comments
Andreea
26 noiembrie 2012 at 12:02pfff…ti-a zis ca esti si ingerul pavlovelor? o doamne, cat de buna a fost! bine ca n-a fost mai multa :P.
Cătălina
26 noiembrie 2012 at 12:06Ingerul brownie-urilor, ingerul pavlovelor, hotaraste-te Andruta :)) Bafta multa la concurs.
Ioana
26 noiembrie 2012 at 12:07Si ai papat-o pe toata? :D:D:D:D:D:D
Andie
26 noiembrie 2012 at 12:16Nu, Ioana, NOI am mancat-o pe toata. :))) Iar crema aia de litchi… manca-o-ar mama pa ia!
Si da Cata, esti ingerul Pavlovelor si Brownie-urilor, nimeni nu contesta asta. De fapt, daca insusi Adi a declarat asta, ma tem ca nu mai e cale de intoarecere!
Dana
26 noiembrie 2012 at 12:18Daca e Pavlova…hop si eu! O ador dar n-am mancat cu cafea pana acum…deci vin la tine.
Bafta!
Cristina
26 noiembrie 2012 at 14:57Draga Catalina, cat pe ce sa fac si eu Pavlova, ma bucur ca ai facut-o tu, arata „super-mega” (vorba fiului meu) bine si sunt de departe fanul ei, al cafelei si al ciocolatei. Un gand bun pentru tine si multa bafta!
Cătălina
26 noiembrie 2012 at 15:12Sincer, si eu ma bucur, a fost tare gustoasa si delicata. o sa fac de ziua mea curand, pentru colegi.
Lavinia
26 noiembrie 2012 at 16:00Minunata! Pavlova e printre prajiturile mele preferate! Iar pisicile sunt incredibil de frumoase.
Alina
26 noiembrie 2012 at 16:48Ahhh Pavlovaaaa!Alt desert de care imi e frica (sa il prepar) da imi e o pofta sa mor nu alta!
Cred ca in una din zilele de concediu imi suflec manecile, imi pun sortul special (de super wife :)) ) si incerc si eu retetele tale de Pavlova! :*
Succes!
(nu trebuie sa mai spun nu ca fotografiile sunt senzationale, nu? 😉 )
Cătălina
26 noiembrie 2012 at 16:53Hai, fa-ti curaj si urmeaza pasii. Nu e chiar asa grav crede-ma. Trebuie doar rabdare, daca tii usa deschisa o tii tot timpul, cand termina de copt lasi bezeaua sa se raceasca incet in cuptor si totul va fi bine 🙂
Daciana Sarbu - Bucataria cu Mirodenii
26 noiembrie 2012 at 17:10E foarte foarte tare si elaborata si arata demential si apetisant si glorios. Pavlova cu cafea… E absolut ingenios ;). Sper sa castigi. Toate retetele tale au fost impecabile ;). Multa bafta Catalina!
Cătălina
26 noiembrie 2012 at 17:12Multumesc mult Daciana, ce cuvinte frumoase! >:D<
Brindusa @ Cooking with my soul
26 noiembrie 2012 at 18:11Ma bucur ca esti prietena mea si ma tragi de maneca (discret) atunci cand ma ia valul. Se zice ca intelepciunea vine cu varsta, dar se vede treaba ca de data asta n-a prea fost asa. 🙂
Cat despre pavlova, daca e la fel de buna ca brownie-ul mostenit de la tine, atunci sigur esti ingerul lor.
Cătălina
26 noiembrie 2012 at 18:33Te imbratisez 🙂
roxana
26 noiembrie 2012 at 21:32nu stiu cum sa-ti zic dar…cred ca asta e prima reteta de ceva dulce care chiar m-a convins sa fac si eu ceva dulce. mai ales ca tu, cu gurita ta, mi-ai zis ca am un cuptor care se preteaza la asa ceva. acum am aflat de fapt la ce :))) iti tin pumnii!
Rita
26 noiembrie 2012 at 23:40Catalina, ai postat, cred, cea mai grozava reteta de Pavlova. E o splendoare. Dar dincolo de reteta, m-au bucurat gandurile tale. Eu nu concurez si ma bucur. Am observat ca toti participantii s-au straduit care mai de care sa fie mai originali si, intr-adevar, au postat mai multe retete pe aceeasi tema. Unii si-au modificat chiar si stilul. Am mai spus-o, si o repet: Electrolux ar trebui sa va premieze pe toti, fara nici o exceptie. Sa nu fie nici un mare premiu. Meritati cu totii la fel de multa recunostinta. Ma tem, insa, ca unii vor ramane cu un gust amar dupa experienta asta, iar altii vor ramane suparati pe prietenii lor de facebook pentru ca nu le-au dat suficiente likeuri, sau pe „rivalii” lor. Nu e bine. Intre bloggeri nu trebuie sa existe invidie si nici resentimente. Postam retete si tutoriale ca sa fim de folos celor care cauta un sprijin. Facem toti acelasi lucru, fiecare cu indemanarea sa, cu creativitatea sa, in stilul sau propriu. Noi trebuie sa ne sprijinim. Atat am avut de spus. Postarea ta e extraordinara, deosebita, ca multe altele de altfel. Pentru faptul ca ti-ai dat seama ce se intampla in acest concurs, eu ti-as da tie premiul. Si as spune si de ce. Ca sa ne gandim bine cu totii inainte de a intra intr-un joc care ne face un pic mai rai decat suntem cu adevarat. Felicitari, Catalina!
Poliana
27 noiembrie 2012 at 8:25Catalina, te felicit si te admir atata pentru modul in care ai gandit, dar si cum ti-ai exprimat gandurile la inceputul acestei postari. Desi eu nu particip la acest concurs, am admirat cu drag toate retetele participante, si crede-ma…desi nu am nici o implicare, m-a incercat si pe mine gandul ca nu e chiar drept ce se intampla….insa fiecare participant este liber sa aleaga cum si ce anume vrea sa demonstreze la capitolul asta. Ma bucur ca tu ai ramas calma 😉
Felicitari si pentru reteta, este speciala…demential, grozav de buna si aratoasa ca intotdeauna!! Pupici, si muulta bafta!
Catalina
27 noiembrie 2012 at 9:01Multumesc pentru sustinere. Acum stiu ca nu-s singura care are aceste ganduri. O zi frumoasa va doresc.
Elena
27 noiembrie 2012 at 9:54Eu am stat si am admirat originalitatea, efortul fiecarui participant si e prima oara cand nu m-am necajit ca mi se cere sa apreciez si sa dau like. Pur si simplu m-am zapacit intre atatea realizari si e posibil sa mai fi pierdut pe undeva vreun like la vreo etapa fara voia mea. Eu celor mai apropiati le-am cerut sa ma traga de maneca pe FB, dar „magarul” nu afiseaza intotdeauna notificarile. Eu te felicit pentru toate si cum a spus Rita, meritati toti un premiu pentru ca fost o „provocare” cu teme tare interesante zic eu.
Cătălina
27 noiembrie 2012 at 10:36Intr-adevar, temele sunt foarte incitante, iti pun mintea la contributie si te fac sa scoti ce e mai bun 🙂 Pe de-o parte ma bucur ca particip, lasand la o parte stressul adunarii de like-uri :))
Pavlova cu mure | deGulie
27 noiembrie 2012 at 11:52[…] foarte faina puteti gasi la Kiss The Cook, putin mai complicata dar […]
The Wandering Oltean
27 noiembrie 2012 at 17:05Nu am mancat niciodată prăjitură din asta dar asta de fata este printre cele mai arătoase pe care le-am văzut în poze .. ever :). Felicitări!
Deschizi un pic de cutia Pandorei aici :). Mă gandesc ca regulamentul trebuia sa fie mai clar? Dacă nu au interzis sa faci mai multe reţete poate ca este OK totuşi? Personal nu m-am gandit ca dacă faci mai multe reţete e un pic „unfair”. Si nici acum nu prea cred 🙂
Chiar dacă era numai o reţetă în regulament, unii ar fi ales reţete mai simple, alţii mai complicate. Ar fi fost nedrept pentru aia care au ales reţetele simple?
Si jurizarea o sa fie foarte interesant de urmărit. Pana la urma concursul asta este un concurs de fotografie culinara si cei cu reţete bune si gustoase dar cu aparate sau indemanare mai slabe o sa aibe de pierdut
Anyway… iti doresc mult noroc si success pentru ca o meriti!
Cătălina
27 noiembrie 2012 at 17:11Si eu sunt curioasa care vor fi rezultatele. Pentru ca mi se pare un concurs care iti pune mintea la contributie si te stimuleaza sa scoti ce-i mai bun dintr-o anumita tema.
Eu asa m-am simtit, ca postand 3 retete fac ceva nedrept fata de cei cu una. Pentru ca e una sa faci o reteta complexa care sa fie compusa din mai multe retete dar in final sa rezulte un singur preparat, si alta sa ai la final mai multe preparate. Practic la asta m-am referit.
De cele mai multe ori spun ceea ce gandesc. Multumesc mult pentru fiecare comentariu. Ai fost printre cei constanti. De altfel, fiecare comentariu si indemn m-a impins sa merg mai departe 🙂
Margot
27 noiembrie 2012 at 21:45Cunosc sentimentul oamenilor frumosi intalniti prin intermediul blogului. Eu asa i-am intalnit pe unii dintre cei mai buni prieteni ai mei de astazi – e un sentiment tare frumos si, daca tot ai amintit de asta, vroiam sa iti spun ca si eu ma bucur ca ti-am descoperit coltisorul virtual, in care imi place sa revin cu drag. Atat pentru minunatiile pregatite, cat si pentru gandurile exprimate sincer si autentic.
PS. Mie una, parada de la French Bakery mi-a placut la nebunie! 🙂
iulia
3 decembrie 2012 at 1:20zici ca-ti pare rau ca ai facut 3 retete frantuzesti, pe urma ai mai facut doua pavlova?
Catalina
3 decembrie 2012 at 1:22E aceeasi Pavlova ornata diferit, la alegerea fiecaruia. Ati citit textul integral?
Catalina
3 decembrie 2012 at 1:25Are aceeasi baza din bezea, aceeasi crema cu cardamon si cafea dar are alte fructe. Personal, mi-a placut cu fructe de litchi si rodie pentru ca avea un plus de aciditate. Cu kaki si curmale a fost mai dulce.