Croissants. Tarte au citron. Arlettes. Unt, mult unt. Electrolux. Inspiration Food Marathon.

Da. Unt, mult unt, mult mult mult unt. Şi răbdare, şi ore multe de aşteptat să dospească, să se răcească, şi mirosuri înnebunitoare, şi vecini fericiţi. Şi eu relaxată şi mulţumită de toată munca asta care mi-a alungat neîncrederea în mine şi stresul şi oboseala acumulată.

Terapie prin gătit, bine ai revenit în viaţa mea. 🙂

Duminica aceasta, neavând răbdare să sune ceasul la ora decentă de trezit în zi nelucrătoare, m-am ridicat din pat la ora 6:00. Pisicii, obosiţi de atâta alergătură nocturnă, au simţit că m-am trezit şi au început un concert în toată regula- e ora lor de masă. Buimacă, cu părul creţ şi vâlvoi de la împletirurile de cu seară, le torn croanţele în vase şi mă gândesc cu ce să încep ziua.

Aşa că am băgat un şmotru ce n-a văzut Parisul. Am făcut bucătăria lună deşi mă gândeam cu milă la ce harababură va fi în scurt timp. Dar, spre surprinderea mea, azi am lucrat mai ordonat ca niciodată. Mai liniştită ca niciodată. Am pus OCD-ul la treabă. Am folosit până şi rigla la modelat aluatul.

Tema a treia a concursului Inspiration Food Marathon, organizat de Electrolux mi-a dat peste cap liniştea vreo două zile. Şi după ce am oscilat între millefeuille, Baba au Rhum, macarons, Pain au chocolat, m-am oprit la două reţete clasice şi una ajutătoare (în sensul că ajută gospodinele să nu cumva să mai arunce resturile de Pate brisee, sablee, feuilette sau sucree altădată).
Dacă vă place postul meu de astăzi îmi puteţi da un comentariu pe site sau un LIKE generos aici. Mulţumesc.

Prima pe listă este Tarte au citron- tartă cu lămâie, care mi-a dat peste cap orice moft. Care m-a ţinut într-un răsfăţ de la cap la coadă- miros, gust, delicateţe.

Ingrediente pentru aluat (simplificat- nu are zahăr, lapte, ouă).

300 g făină albă
150 g unt 82%
75 ml apă rece
1 vârf de cuţit de sare de mare

Ingrediente pentru crema de lămâie

5 lămâi (se ţin în apă rece cu bicarbonat vreo 2 ore- pentru curăţarea stratului de ceară)
240 g zahăr tos (alb)
160 ml suc de lămâie proaspăt stors (din lămâile de mai sus)
4 ouă medii
300 g unt

Ingrediente pentru bezea cu piure de mure

2 albuşuri de ou
150 g zahăr tos
(alb)
200 g mure (decongelate/ proaspete)
75 g zahăr tos (alb)
1 vârf de cuţit de sare de mare
1 vârf de cuţit de cream of tartar

Necesar pe lângă ustensilele obişnuite: 1 arzător pentru creme brulee.

În primul rând se pregăteşte aluatul de tartă. Este cel cu care v-am obişnuit dar care azi nu conţine zahăr. M-am gândit eu să nu cresc şi mai mult numărul de calorii din această tartă aşa că am făcut aluatul din doar două ingrediente importante şi două ajutătoare. Aşadar, se pun în vasul robotului de bucătărie făina, sarea şi untul rece tăiat cuburi. Se amestecă pe viteză mare până când se formează nişte firimituri mici. Se adaugă treptat apă rece până când firimiturile devin mari şi apoi se unesc şi formează o bulă de aluat. Se îmbracă în folie alimentară şi se dă la frigider cam 40 minute.

În acest timp se clătesc lămâile, se şterg cu o cârpă uscată şi se dau pe răzătoare. Vom obţine cam 5-6 linguri de coajă frumos mirositoare. Se adaugă zahărul tos şi se freacă bine cele două între palme. Această operaţiune este necesară pentru a elibera cât mai multă aromă.
Se pune o cratiţă cu apă pe foc. În vasul în care s-au unit zahărul şi coaja de lămâie se pun cele patru ouă şi se amestecă bine cu un tel. Se storc patru dintre lămâi şi se strecoară sucul.

Vasul cu ouă, coajă de lămâie, zahăr şi de acum şi suc de lămâie se pune peste cratiţa în care apa bolboroseşte uşor. Se amestecă cu telul în continuu pentru vreo 20- 25 minute. Până se întăreşte crema şi încă un pic. Dacă aveţi un termometru pentru siropuri şi-l puneţi în crema de lămâie, temperatura ideală (la care ne oprim din amestecat) ar fi de 82- 83 grade C.
Important este ca vasul cu cremă să nu fie imersat în apă ci să fie deasupra şi încălzirea să se facă de la aburi. Astfel, ouăle nu se vor găti mai repede decât restul componentelor.

Se ia crema de pe foc şi se lasă la răcorit. Timp în care se scoate aluatul de la frigider şi se întinde între două foi de copt. Se pune apoi uşor în tava de copt, lipeşte de fund şi pereţi şi se taie apoi surplusul. Se înţeapă pe fund cu furculiţa. Se taie un cerc din hârtie de copt (vezi imagini) şi se pune în tavă, peste aluat. Se adună monezile de prin casă 🙂 şi se pun peste hârtia de copt. Cu cât mai multe cu atât mai bine- masa monezilor va menţine forma aluatului şi în plus, încălzindu-se repede vor ajuta la coacerea uniformă a cojii de tartă.

Se bagă în cuptorul încins la 180 grade C pentru 20 minute. Apoi se înlătură foaia de copt cu tot cu monezi şi se mai lasă la cuptor vreo 8-9 minute. Se scoate şi se lasă la răcit.

Şi vine din nou rândul cremei care ar trebui să aibă acum cam 40- 60 grade C. Moment în care se pune mâna pe un blender de mână, şi cub după cub, se adaugă untul şi se încorporează până se obţine o cremă fină, aromată, delicioasă.

Când coaja de tartă este rece, se toarnă crema şi se nivelează cu o paletă. Se lasă la răcoare.

Şi ca să fie treaba şi mai complicată, se iau acele mure, se amestecă cu zahărul şi se pun pe foc vreo 15 minute să dea două- trei clocote. Se iau şi se trec printr-o sită fină (prin presare cu lingura).

Se pune iar o cratiţă cu apă la fiert. Se pun albuşurile într-un vas (de metal sau de sticlă), se toarnă zahărul peste, sarea şi cream of tartar. Se bagă mixerul cu încredere şi se bat cele albuşuri până când se obţine o bezea lucioasă şi tare. Se pun două linguri din piure-ul cu mure şi se amestecă uşor 1-3 ori cu o paletă de silicon, cât să împrăştiem culoarea în bezea dar să n-o uniformizam (ca aici, mulţumesc Mirela).

Am preferat să pun bezeaua cu lingura şi s-o ciufulesc niţel, dar cine are răbdare şi talent poate folosi ustensile de ornat mai deosebite. Odată aşezată după pofta inimii, se ia arzătorul şi se dă o tură cu flacăra pe bezea până se inflamează uşor. Se lasă la odihnit în continuare. Eu am mâncat o felie cu nerăbdare şi emoţie şi cu mult piure de mure.

Arlettes

Am preferat să le pun pe ele după tartă pentru că mi-au rămas resturi de aluat şi arlettes sunt cea mai bună alegere pentru a le valorifica.

Ingrediente pentru arlettes

Aşadar, eu am rămas cu vreo 180 grame aluat

10 linguri de zahăr (sau mai puţine, câte intră- vă veţi da seama pe măsură ce lucraţi)
1 linguriţă cardamon măcinat
1 linguriţă zahăr vanilat
1 linguriţă coajă de portocală

1 boboc de trandafir uscat
1 linguriţă unt topit

Nu, nu le-am amestecat împreună ci am împărţit zahărul în trei şi am distribuit aromele.

Însă, întâi am întins aluatul în foaie subţire (cam cât profilul unei monede de 50 bani), am uns cu pensula înmuiată bine în untul topit, am presărat coajă de portocală pudră şi am rulat. Am îmbrăcat sulul în hârtie de copt şi l-am băgat la congelator 45 minute.

După acest timp aluatul se tăia perfect în felii de 3-5 mm lăţime (ceea ce vă doresc şi dumneavoastră).

O treime din cantitatea de zahăr se amestecă cu linguriţa de cardamon. Se aşterne pe masă, se iau 1- 2 felii de aluat, se dau prin zahăr şi pe o parte şi pe alta şi se întind foooooarte subţire cu făcăleţul. Se pun în tava în care vor coace.

Cuptorul trebuie să fie la 240 grade C. Şi se ţin cam 5 minute (până se caramelizează).
Se procedează la fel pentru celelalte arome, respectiv, se amestecă zahăr cu zahăr vanilat şi zahăr cu boboc de trandafir fărâmat.
După coacere se pun la răcit pe un grătar metalic. Şi se consumă repejor la cafea sau la ceai. Calde sau reci.

Deşi ţara de origine a lor nu este Franţa ci au fost introduse prin 1839 de către un vienez croissantele au devenit extrem de populare la francezi. Înaintaşii lor se numeau Kipferl. De cele mai multe ori, un croissant şi o cană de cafea cu lapte fac un bun şi săţios mic dejun.

La momentul acesta, croissantele mele sunt la ultima creştere. Nu ştiu cât de frumoase se vor face, dar m-apuc de scris 🙂

Ingrediente pentru 980 g aluat (aproximativ 24 croissante)

600 g făină albă (000)
200 ml lapte 35% grăsime
325 g unt nesărat
12 g drojdie proaspătă
12 g sare de mare
75 g zahăr tos
35 g unt foarte moale

2 gălbenuşuri de ou
1 ou
un pic de sare

Se pune la dizolvat drojdia în laptele călduţ. Se cerne şi se amestecă făina într-un vas împreună cu sarea, zahărul, untul foarte moale (cele 35 g) şi drojdia dizolvată. Se frământă foarte repede. Mie mi s-a părut coca destul de tare şi neprietenoasă aşa că am adăugat cam 50 ml apă şi am frământat până am obţinut o bilă de aluat. Am acoperit vasul cu o cârpă curată şi am lăsat la crescut la temperatura camerei o oră şi jumătate. După acest timp, am trezit aluatul din somn, i-am tras 2-3 palme şi l-am trimis din nou la culcare. O oră şi-un pic.

L-am scos din nou din hibernare, i-am tras doi pumni cu sete până s-a ghemuit la loc şi apoi l-am învelit în foaie de copt şi l-am băgat la congelator. 30 minute.

“Oare ce-oi fi făcut de mă scoală femeia asta din somnul meu dulce, mă pocneşte şi apoi mă băga la-ngheţat?” Rămâne un mister. Aluatul amorţi şi adormi la loc somnul rece.

Lumina şi două mâini care înşfacă bila de aluat. “Măiculiţă, pân-aci mi-a fost!” Răsuflă resemnat. Dar ce să vezi. După ce încălziră şi frământară oleacă untul, cele două mâini se apucară să întindă aluatul. Şi dă-i şi dă-i şi asudă până când se formă o păturică mai lungă decât lată. Apoi întinseră untul masând şi apăsând uşor. Pe două treimi din suprafaţă. Împăturiră apoi partea fără unt şi acoperiră cu parte cu unt. Îmbrăcară aluatul în foaie de copt şi hop la congelator. 30 minute. Apoi 1 oră la frigider.

Şi iar întinseră aluatul mai lung decât lat, şi iar masară două treimi cu unt moale. Împăturire- întâi partea fără unt apoi, peste, cea cu unt. Îmbrăcare în foaie de copt şi congelator 30 minute. Frigider o oră (după).

“Bag samă că femeia asta-i cam nehotărâtă. Ba mă-ntinde, ba mă împachetează… Oare ce urmează?”

“Ce să urmeze măi aluatul măi? Uite-aici: te-oi scoate de la frigider şi întinde foaie lungă…” “Iar??” “Iar” “Apoi, te-oi măsura în lung şi-n lat, te-oi tăia în triunghiuri isoscele…” “Isos- ce?” “Cu baza de 12 cm şi laturile de 20 cm fiecare.” “Wow, AU!” Şi l-am tăiat. Apoi l-am înfăşurat. Şi croissantele la crescut o oră jumate le-am lăsat. La temperatura camerei.

Dar să vezi ce s-a întâmplat. Temperatura în bucătărie a fost prea mare. Au crescut prea repede. La copt a fugit untul din ele. Nu zic, sunt bune, pufoase, dar nu extraordinare. Nu french croissants!

Aşa că n-am mai stat la discuţii. Am stins cuptorul. Am crăpat puţin geamul. Am tăiat restul de aluat aşa tare şi rece cum era, am dat formă croisantelor şi-am acoperit frumuseţile cu o cârpă curată. Le-am dat răgaz 3 ore. Şi au crescut încet, frumos, şi-au etalat straturile. Aşa că de drag le-am tras un strat de amestec de gălbenuşuri şi ou întreg. Acum aştept să ajungă cuptorul la temperatura cerută: 230 grade C. Şi le-am mai dat un strat. Am scăzut temperatura la cuptor la 190 grade C şi le-am băgat la copt.

Şi aştept. 30 minute de lungit urechi.

Sunt gata dodoloaţele de ele 🙂 grăsanele mele croissante. Mor de dragul lor.

Pardonnez-moi, m-am etalat niţel, ceea ce vă doresc şi dumneavoastră.

Note: în realizarea acestor reţete m-a ajutat foarte mult cartea The Cook’s Book.
Rog juriul să ia în considerare reţeta care îi va plăcea cel mai mult dintre Croissants şi Tarta cu lămâie. Mulţumesc.

Etichete: , , , , , , , , , ,

23 comentarii la “Croissants. Tarte au citron. Arlettes. Unt, mult unt. Electrolux. Inspiration Food Marathon.”

  1. Margot says:

    Absolut grozav arata totul! Doar privindu-le si deja am plecat in Franta cu gandul! Minunat!

  2. Andreea says:

    mai Cata, you’re funny! 🙂 Dar pe langa asta, m-ai convins sa fac tart au citron :). Toate arata perfect!

  3. Andreea says:

    Sunt PERFECTE :)Serios, deci croissantele sunt exact asa cum trebuie, tarta de asemenea, iar arlettes arata incredibili si iti multumesc pentru reteta pentru ca habar nu aveam de ea 🙂

    Esti o comoara la casa omului 🙂 Cred ca a fost dezmat la tine acasa 🙂

    Te pup!

  4. beta brigytte says:

    munca multa, super prezentare, iar rezultatul…deliciosenii!! mi-a placut faza cu monedele:) Bafta!!

  5. Mihai says:

    Tare, tare, foarte tare! Pardon, bun, bun, foarte bun! Hugs! 🙂

  6. Ioana says:

    Croissants, visam la unele azi de dimineata :D:D:D

  7. Laura Ene says:

    Delicioase si tarta,si arlettes,si croissantele.Un rasfat frantuzesc,ce mai…Felicitari,totul arata extraordinar!Multa bafta!

  8. Cătălina Cătălina says:

    Multumesc tuturor, si multumesc Alina pentru dedicatie 🙂

  9. Emily says:

    arata fantastic de bine <3
    Succes scumpa mea!

  10. Cătălina Cătălina says:

    Multumesc Emily! Hug 🙂

  11. Andreea says:

    Si revin la sfarsitul zilei si iti spun ca ai fost cea mai cea 🙂 Cred ca ai origini prin Franta 😛

  12. Cătălina Cătălina says:

    :)) Nu chiar. Am avut un neamt, dar francezi in neam nu cred.

  13. Ile says:

    Croissantele tale arată genial!

  14. Mai bine de atat nici ca se putea !! totul arata foarte, foarte bine!! Felicitari si multa bafta !!

  15. De ce sa faci numai o reteta cand poti sa faci trei 🙂 !
    Perfecte si apetisantele croasantele tale! Multa munca dar se merita!
    Si Arlettes si tarta facute sa moara francezii de ciuda

    Chestia cu monedele e ingenioasa. Am vazut fasole, porumb, bile de sticla pana acum… dar bani nu 🙂

  16. Cătălina Cătălina says:

    Merci mult. La Heston Blumenthal am vazut treaba cu monezile, doar ca el a spart o pusculita serioasa :))

  17. diana says:

    ma duc sa lesin…

  18. Rita says:

    Minunata patiserie franceza a fost la tine acasa. Pisicile s-au saturat oare doar cu boabele? Cred ca e greu sa rezisti la un asemenea bombardament de mirosuri si arome. Ah, ce-as fi venit sa te ajut! Macar la copt. Sau la pozat. Sau poate la degustat? 🙂 Ma bucur ca am cotrobait un pic prin blogul tau. Altfel n-as fi gasit retetele astea grozave. Nu le voi face in aceeasi zi, ca si tine, dar cu siguranta ne vor incanta, rand pe rand. Deja mi s-au intiparit in minte pozele tale ademenitoare. Felicitari pentru frumusetile din mica ta patiserie. Iti tin pumnii.

  19. Farfuridi says:

    Cred ca tocmai am vazut niste straturi perfecte intr-un croissant. I rest my case 🙂

  20. Valentina says:

    Croissant-urile sunt incredibile. Mor de pofta… si daca intr-o buna zi ma voi decide sa incerc sa le fac si imi vor reusi, tie ti se va datora.

  21. Cătălina Cătălina says:

    Cuvintele tale ma bucura nespus 🙂

  22. […] Tarta aceasta este o variantă (şi mai bună) a celei cu lămâie din acest post. […]

Lasă-ne un comentariu