Menu

Dulceaţă de coji de pepene verde şi vanilie

Unii spun că e dulceaţa copilăriei lor, alţii că una mai bună nu există. Eu pot să spun că anul acesta am făcut (şi mâncat) pentru prima dată.

 

Cine se apucă de treabă ar trebui să ştie că nu e chiar simplu de făcut. Adică e mult de bibilit, curăţat, tăiat.
Pentru 7 borcane de dulceaţă am sacrificat un pepene de 14 kilograme pe care abia l-am târât până acasă.

Pentru inspiraţie, după o căutare pe net am găsit această reţetă pe care am modificat-o totuşi după cum urmează:

Ingrediente:

4 kg coajă de pepene curăţată de partea verde şi cu ceva miez.
2 kg zahăr tos
2 lămâi
2- 3 batoane vanilie (m-am aprovizionat ca de obicei, de la băcanul meu preferat)

Se taie pepenele şi se pune miezul deoparte (puteţi să pregătiţi din el gem, sirop, sorbet, îngheţată, să-l mâncaţi simplu sau îmbătat în vodkă şi rom.)

Coaja se spală, se curăţă de partea verde şi i se păstrează un strat subţire de miez (care va da culoare dulceţii).
Se taie fâşii şi se pun în apă fiartă vreo jumătate de oră.

Apoi se scurg, se taie cuburi mici şi se acoperă cu zahăr. Se lasă la frigider peste noapte.

A doua zi se pune oala pe foc şi se lasă la fiert molcom până începe să se formeze siropul. Se culege ocazional spuma formată deasupra.

Se storc cele două lămâi şi se pune sucul în dulceaţă.
Se taie păstăile de vanilie pe lung, se scot seminţele şi se pun în cratiţă iar cojile se taie fâşii subţiri şi se lasă şi ele în dulceaţă.

După ce siropul se formează şi trece testul se opreşte focul. Se toarnă în borcane (care în prealabil au fost bine spălat şi apoi lăsate în cuptor vreo 15 minute la 150 grade C), se pun capacele şi se ţin întoarse câteva minute.

Se lasă la răcit încet ori în cuptor ori într-o cutie, acoperite în cârpe.

*Notă: nu am mai fiert cojile în apă cu oţet ca în reţeta originală.

19 Comments

  • Bogdan
    5 septembrie 2011 at 10:08

    Imi dau regatul pentru un borcan. N-am gustat niciodata asa ca-s tare curios cum a iesit 🙂

  • Cătălina
    5 septembrie 2011 at 10:12

    Îţi păstrez un borcan atunci, dar păstrează regatul :))

  • iulia
    5 septembrie 2011 at 14:52

    dulceata asta imi aduce aminte de copilarie…. era preferata mea… un pont – e f buna in checul cu fructe confiate de craciun…nu te mai saturi mancand …..

  • Cătălina
    5 septembrie 2011 at 14:54

    E bina de stiut. Merci Iulia 😉

  • silvia
    28 noiembrie 2011 at 22:57

    Mama face din pepene galben. O nebunie…

  • Cătălina
    29 noiembrie 2011 at 7:23

    Intr-adevar si cea de pepene galben e foarte buna ^_^

  • cornelia
    15 august 2012 at 20:18

    Va rog sa-mi spuneti, daca stiti, de ce oare mi s-a zaharisit dulceata dupa 3 zile. Multumesc.

  • Cătălina
    15 august 2012 at 23:55

    In principiu, rolul sucului de lamaie este de a impiedica dulceata sa se zahariseasca. Daca nu ati pus deloc sau putin aceasta ar fi una dintre cauze.
    Alt motiv ar fi legat de timpul cat a fiert dulceata. Daca acesta a fost prea scurt atunci dulceata nu s-a legat bine si se zahariseste.

    Si altul poate fi zaharul (tipul de zahar) folosit. Eu am avut cateodata surpriza ca o dulceata sa nu mi se lege corect oricat as fi fiert la ea.
    Dar nu-i nicio tragedie. La fel ca la miere, dezaharisirea se poate face prin introducerea borcanului/ borcanelor intr-o cratita cu apa care apoi se pune la fiert.

    Singura chestie care mi s-a zaharisit pana acum a fost melasa de rodii dar dupa ce a fost desfacuta sticla si a intrat aer.

  • cornelia
    16 august 2012 at 8:25

    Multumesc mult pentru sfaturi, am de gand sa incerc din nou zilele acestea sa fac dulceata si voi pune mai multa lamaie; initial am pus sucul de la 1/2 de lamaie micuta la 1 kg de fructe. Am incercat sa o dezaharisesc, re-fierband-o un pic (asa am citit undeva pe aici pe net), dar vad ca si asa ”da” un pic sa se zahariseasca. Oricum, sunt incepatoare in dulceturi, deci era poate prea frumos sa-mi iasa asa repede si bine, dar nu ma descurajez…

  • Ana
    24 martie 2013 at 10:46

    Holy cannoli!!!! Spre rușinea noastră, abia acum am deschis borcanul și e G-E-N-I-A-L-Ă această dulceață. Whatever you do, don’t stop!

  • MARYAM
    24 iulie 2014 at 4:24

    ARATA EXTRAORDINAR ! E TARE BUNA ! UNDE ESTI COPILARIE ?

  • MARYAM
    24 iulie 2014 at 4:26

    – CATALINA , FELICITARI TIE CA READUCI IN CASELE OAMENILOR CEEA CE PE VREMURI…..ERA CONSIDERATA O DELICATESA ! BRAVOOO !

  • simona
    12 august 2014 at 14:37

    Arata foarte bine si as vrea sa fac si eu…pot sa pun zahar gelifiant sau este obligatoriu tos?

  • Cătălina
    12 august 2014 at 14:40

    Puteti pune zahar gelifiant si probabil ca nu trebui sa fierbeti atat de mult (desi cojile sunt tari, trebuie lasate pana se inmoaie fara a li se strica forma). Cel mai bine e sa testati dulceata din cand in cand.

  • simona
    12 august 2014 at 14:59

    Multumesc pentru raspuns. Abia astept sa incerc.

  • monica
    29 august 2014 at 12:17

    Buna ziua,
    Imi poti spune te rog cat timp tb sa fierb dulceata? Este pe foc de o ora deja si pare sa se lege siropul sub nicio forma. Sucul de lamai e il pun aproape de final, nu?
    Multumesc(e prima mea dulceata ever si m-as bucura super tare daca mi-ar iesi cum trebuie)

  • monica
    29 august 2014 at 12:25

    aaaa…..si am uitat sa mentionez ca siropul mai si scade destul de tare! 🙁 o sa raman doar cu cubuletele daca o mai fierb mult?

  • Cătălina
    29 august 2014 at 12:28

    Buna, cel mai bine faci asa: ia o farfurie mica, las-o la congelator 10 minute, apoi pune pe ea putina dulceata si daca se intareste siropul (cand inclini farfuria si curge trebuie sa aibe o pojghita incretita deasupra), inseamna ca e gata. Am avut niste probleme cu anumite dulceturi pe care a trebuit sa le fierb mai mult. de obicei cand schimbam zaharul (adica foloseam alt tip). Da, sucul de lamaie se pune la final. Succes!

  • Cătălina
    29 august 2014 at 12:37

    Lasa focul nitel mai mic.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.