Reţete cu tag-ul ‘dulceata’

Dulceaţă de coji de pepene verde şi vanilie

Unii spun că e dulceaţa copilăriei lor, alţii că una mai bună nu există. Eu pot să spun că anul acesta am făcut (şi mâncat) pentru prima dată.

Cine se apucă de treabă ar trebui să ştie că nu e chiar simplu de făcut. Adică e mult de bibilit, curăţat, tăiat.
Pentru 7 borcane de dulceaţă am sacrificat un pepene de 14 kilograme pe care abia l-am târât până acasă.

Pentru inspiraţie, după o căutare pe net am găsit această reţetă pe care am modificat-o totuşi după cum urmează:

Citeşte mai departe »

Prăjiturele cu dulceaţă (Lusikkaleivät)

Să vă explic. Să faci acest gen de prăjiturici este o joacă de copii. O… “piece of cake”, cum ar grăi englezii.
Cine, copil fiind, a îndrăznit să “gătească” în grădină din nisip sau noroi diverse plăcinte sau chiftele sau torturi se va distra şi acum făcând aceste lusikka cu dulceaţă (doar că la final le va putea mânca) 🙂

Lusikkaleipä (cu alte cuvinte “pâinică în formă de lingură”) este un tip de prăjitură care se serveşte la diverse mese festive finlandeze. Sunt dulci, crocante şi uşor de făcut, deşi formarea lor poate lua ceva timp. Pentru umplutură fiecare îşi poate folosi dulceaţa lui favorită.

Pentru reţetă Juha s-a inspirat după acest site.

Citeşte mai departe »

Dulceaţă de lămâi şi lime

Am făcut prima dată acest fel de dulceaţă acum doi ani. Cred că încă mai am vreo 2 borcane în camară.

Nu am folosit-o la clătite pentru că este destul de amăruie dar am folosit la sosuri pentru carne de pui şi vânat şi rezultatul a fost foarte bun.
Anul acesta am primul o comandă de astfel de dulceaţă de la Ancuţa şi cum intenţionam să mai fac şi pentru mine măcar un borcan, două, am pus osul la treabă.

Dulceaţa a ieşit mai deschisă la culoare decât prima, mai aromată şi nu atât de amăruie.

Citeşte mai departe »

Dulceaţă de mango şi ananas

Heeei! A sosit primăvara cu alaiul ei de…fulgi. Da, ninge din nou. Iar bâr şi iar mocirlă. Visam să încep să merg cu bicicleta la serviciu dar se pare că mai trebuie să aştept.

Mă voi încălzi aşadar continuând seria de dulceţuri exotice, acum că anumite fructe sunt ceva mai ieftine decât de obicei. Astăzi le-a sosit rândul mangoului şi ananasului.

Mango este un fruct de tip drupa (ca să vă faceţi o idee, acelaşi tip de fruct ca la cireşe, caise, prune). Este cultivat de mii de ani în India şi mai de curând în China, Mexic, Tailanda, Brazilia etc. Este o sursă foarte bună de fibre, vitamina A, vitamina C. Este un fruct climacteric (şi acest lucru este foarte important, pentru că, deşi în magazine se găseşte de obicei verde sau aproape în pârgă, lăsat câteva zile la temperatura camerei- ajutat de o banană/ măr (care elimină etilenă)- se coace).

Ananasul este un fruct compus de tip soroza (mai pe scurt, florile concresc şi se dezvoltă împreună)- similar cu fructele de dud. Se cultivă cu precădere în Tailanda, Filipine, Brazilia. În stare proaspătă, fructele sunt o sursă foarte bună de Mangan, vitamina C. Este bine să cumpăraţi fructe grele cu coaja fermă, fără pete sau răni.

Eu le-am adus împreună inspirându-mă după conţinutul unei băuturi care circulă pe la noi vara.

Citeşte mai departe »

Dulceaţă de portocale cu ghimbir

Se cam termină iarna şi anumite fructe care sunt din belşug prin supermarketuri şi pieţe pot avea şi alte destinaţii decât aceea de a fi consumate în stare proaspătă.

Aşadar, de astăzi voi începe o serie de dulceţuri deosebite, exotice şi delicioase. Întâi vă fac cunoştinţă cu cea de portocale. Bogată în vitamina C, foarte parfumată şi energizantă, portocala e un fruct care este cultivat în Europa (în zona cu climat mediteraneean), China, India, zone din Asia, Africa, America.

Dar să ne suflecăm aşadar mânecile şi să trecem la treabă.

Citeşte mai departe »

Toast franţuzesc cu banane şi afine

Vi se întâmplă uneori să vă treziţi dimineaţa cu un chef de a mânca ceva bun dar să nu aveţi tocmai cheful de a vă apuca de gătit în adevăratul sens al cuvântului? Mie mi se întâmplă în mai bine de jumătate din dimineţi. În cele mai multe dintre ele lenea învinge orice poftă şi undeva după băutul cafelei îmi dau seama că este deja cam târziu să mai fac ceva în prinviţa poftei şi îmi iau tălpăşiţa la muncă.

Dar, în dimineţile de weekend, de regulă nu mai caut pretexte şi pregătesc un mic răsfăţ. Croissante umplute cu banane şi ciocolată este o variantă pe care o pregăteşte Cătălina uneori şi pe care o las pe ea să v-o povestească de îndată ce-i vine vremea, iar toastul franţuzesc cu fructe este un alt răsfăţ intrat mai de curând în viaţa noastră pe când răsfoiam o carte de-a lui Jamie Oliver. Despre el vom vorbi acum, vă asigur că merită! 🙂

Citeşte mai departe »