Prăjitură cu brânză (cheesecake) şi ciocolată

Acesta este ultimul post din seria “ce am pregătit de ziua mea” în decembrie ce a trecut. Cel referitor la, aţi ghicit, desert 🙂

Nu este cel mai greu de făcut desert dar nici cel mai uşor. Trebuie doar, ca de obicei, să-i acordaţi atenţia ce i se cuvine, să faceţi câteva plecăciuni în faţa Domniei Sale Ciocolata Neagră şi a sorei sale mai mici, Ciocolata Albă. Pentru că îşi vor contopi calităţile şi vor forma un dulce savuros, delicios, consistent si cu multe calorii (hm, partea asta nu trebuia să v-o spun).

Cartea după care m-am inspirat este cea a doamnei Felicity Barnum- Bobb, şi anume “200 chocolate recipes”.

Nu mă întind la vorbă şi trec direct la prepararea reţetei, pentru care aveţi nevoie de:

225 g biscuiţi digestivi
65 g unt (topit)
225 g ciocolată neagră
225 g ciocolată albă
350 g brânză ricotta
500 g brânză mascarpone
175 g zahăr brun
3 ouă

În primul rând, ungeţi cu unt o tavă (cu pereţi detaşabili) şi puneţi pe foc două cratiţe umplute cam o treime cu apă.

Tăiaţi mai mic ciocolata neagră, respectiv pe cea albă şi puneţi-le în două crăticioare mai mici. Când apa fierbe puneţi-le în cratiţele mai mari şi lăsaţi ciocolata să se topească la aburi. Vorbim aşadar aici de celebra baie a Mariei 😉 Nu uitaţi să amestecaţi din când în când în ciocolată cu 2 (1 + 1) palete de lemn curate.

Cât timp ciocolatele îşi fac frumosul somn, ne ocupăm de restul ingredientelor. Începem cu biscuiţii digestivi pe care îi pisăm cu ce instrument ne place mai mult (şi aduce rezultate mai bune)- în cazul meu, un blender.
Apoi îi amestecăm cu untul pe care l-am topit în prealabil (fără să ardem rezidurile de lapte din el). Compoziţia astfel obţinută o punem în tavă şi o tasăm uniform până când vom alcătui un strat subţirel.

Cred că acum e momentul să luăm cele două vase cu ciocolată topită de pe foc şi să le lăsăm la răcorit.

Răstimp în care desfacem cutiile de brânză şi răsturnăm conţinutul într-un vas mare şi adânc. Amestecăm bine şi adăugăm treptat zahărul până când se omogenizează bine şi crema devine fină. Se adaugă acum cele trei ouă şi se amestecă din nou.

Se împarte compoziţia în două şi se pune în două vase. Într-unul se toarnă şi se încorporează uşor ciocolata albă şi într-unul ciocolata neagră. Am spus uşor, nu daţi vârtos din teu că s-ar putea să vi se întărească cremele (cum era să păţesc eu).

Acum… a sosit momentul unificării celor două în aceeaşi domnie, mai simplu spus: se toarnă un strat de ciocolată albă peste biscuiţi, se întinde cu o paletă de lemn, se toarnă un strat de ciocolată neagră, se întinde cu paleta şi tot aşa. Încercaţi să păstraţi la urmă ciocolată albă (chiar dacă aţi început tot cu ea).

Porniţi cuptorul şi lăsaţi-l la treapta 2 (sau 160 grade Celsius).

Luaţi un beţişor de lemn şi, cu el în compoziţie, executaţi mişcări graţioase tip “suveică” (proful de utilaje agricole m-ar pupa acum), adică trăgeţi-l prin masa de ciocolată de sus în jos cu întoarcere la capete (cam cum se ară pe câmp dar mai delicat). Sau, dacă aveţi mai multă insipraţie desenaţi după bunul plac 🙂

Băgaţi minunea la cuptor cam 50 minute şi faceţi curat în oale şi vase.

După ce spălaţi toate vasele, vă trageţi sufletul şi savuraţi o bere, scoateţi prăjitura din cuptor şi lăsaţi-o să se răcească pe un grătar metalic.

Când doriţi să o serviţi, desfaceţi pereţii tăvii, tăiaţi felii, presăraţi ciocolată rasă, asortaţi cu fructe de sezon 🙂

Se poate păstra la rece (frigider).

Notă: prăjitura va fi cu atât mai bună cu cât ciocolata va fi mai bună.

Etichete: , , , , , , , , ,

Lasă-ne un comentariu