Reţete cu tag-ul ‘electrolux’

Tomate uscate la soare. Ricotta. Leurdă. Electrolux. Inspiration Food Marathon.

Recunosc că povestea mea cu pastele a început cât se poate de românesc. Pentru mine nu exista desert mai bun decât nişte tăieţei făcuţi cu lapte şi scorţişoară de bunica mea. Îmi plăcea că nu uita să mă întrebe dacă îi lasă simpli sau îi presară cu mirodenii aşa că de cele mai multe ori aveam opţiunea şă îi mănânc şi cu dulceaţă sau simpli.

Recunosc că primele mele paste “mai altfel” la care cei din familie s-au uitat chiorâş au fost nişte spaghete cu sos de roşii şi ierburi aromatice de prin grădina bunicii şi bucăţi de carne de vită. Când ai o copilărie în care ciorba cu borş, supa grasă de găină, sarmalele şi mâncarea de castraveţi muraţi cu carne de porc sunt la loc de cinste, să încerci să introduci feluri de mâncare de pe la străini e nevoie de ceva curaj (ca să nu ajungi să mănânci singur o oală mare cu mâncare pentru ceilalţi sunt prea sceptici ca să încerce).

Deşi nu prea agrea noutăţile în farfurie, bunica m-a încurajat tot timpul să gătesc şi să mă descurc la bucătărie. Ajunsesem la un moment dat să fac singură prânzul pentru toată familia, stând după fustele ei şi făcând lucrurile de care ei i se luase dar care mie îmi plăceau: curăţatul legumelor, tocatul lor, amestecatul în oala cu borş (“Măiculiţă, când mai eşti aşa nervoasă, ia lingura asta şi amestecă borşul”- şi-l amestecam de câte ori treceam pe lângă el), amestecatul în oala cu ciorbă, curăţatul sobei pe care se gătea, ordonarea conservelor în cămară şi pivniţă pe care le ştiam cu ochii închişi. Mi-a spus: “şi dacă te trezesc din visul cel mai dulce trebuie să ştii unde sunt acareturile- să nu stau să caut de nebună”. De altfel, după ce s-a prins că am un fix cu ordinea, când am mai crescut, n-o mai lăsa nici pe mama să se apropie de dulapuri, şifoniere sau cămări. Dacă îşi lua şi ea vreo vacanţă spunea: “Şi dacă vreţi ceva de pe undeva, nu cumva să-mi răscoliţi p-aci, întrebaţi fata şi vă spune ea.”

Citeşte mai departe »

Dulceaţă de gogonele cu ghimbir şi Porto

Strecură câteva roşii în poala fustei şi o alese pe cea mai frumoasă. O şterse de cămaşa pestriţă şi apoi muşcă pofticios din ea.

“Ah, roşiile din grădina noastră sunt cele mai bune din lume”. Zâmbi când îşi aduse aminte cât a dat la cazma şi cum n-a mai putut să doarmă vreo două nopţi de durere de spate. Cum mamaia îi făcea masaj şi îi spunea că data viitoare o să cheme un bărbat, să nu mai facă ea munca asta grea.

“Lasă mamaie că n-oi muri eu dintr-atât.”
“Da maică, dar tu trebuie să faci şi copii la un moment dat, dacă nu ai grijă de tine o să-ţi fie greu.”

Rândurile de roşii aproape paralele (“deh, dacă n-am trasat cu sfoară”) primeau apa cu poftă.

Citeşte mai departe »

Ciocolată şi fructe exotice

Este 10 ianuarie şi o parte dintre voi ştiţi că la această dată se afişează reţetele celor ce participă la concursul organizat de Electrolux.

La primirea mailului de la Roxana (Diba) de la Gollin Harris, aproape că mi-a sărit inima din piept. “Ce provocare” mă gândeam, agitându-mă pe scaun. Apoi câteva zile mi-am notat toate ideile care îmi veneau în cap (combinaţii de cărnuri cu diverse sosuri şi garnituri, ciocolata sub diverse forme, sosuri dulci, fructe caramelizate şi tot aşa până m-am liniştit). Era vremea să o şterg în Finlanda la bărbat. Unde am şi dus la bun sfârşit una dintre idei plus două care nu erau pe listă. Cu ajutorul lui binenţeles. E bine uneori să găteşti liniştit fără să ai grija fotografiilor realizate în timpul pregătirilor (kiitos Juha) sau a unor amănunte care îţi scapă pe moment dar ţi le reaminteşte jumătatea (noroc că e şi el pasionat de bucătărie, mare minune dacă nu ajungem la 100 kg fiecare, în curând).

Aşadar, ca să nu mă abat prea mult de la cele ce vor urma, voi prezenta cât pot de clar ce am pregătit pentru acest concurs. Am avut sursă de inspiraţie pentru tipuri de tăieri, tehnici de lucru, modalităţi de manipulare a ciocolatei cartea primită cadou de ziua mea de la Juha.

Până acum există o mulţime de părţi frumoase legate de acest desert. A fost decis după câteva ore de “ciocostorming” cu Juha, realizat împreună cu el şi binenţeles, savurat alături de el în liniştea şi căldura casei în timp ce afară se desfăşura o ninsoare ca-n poveşti.

Ah, să nu uit totuşi: un comentariu aici sau un like la postul de pe pagina de Facebook a Kissthecook şi mă trimiteţi cu un kilometru mai aproape de Milano. 🙂

Citeşte mai departe »

Cătălina
Evenimente
Poveşti

15 December 2011
6 Comentarii

Electrolux Passion4Cooking la un an(işor)

A sosit şi rândul meu să-mi scriu impresiile despre frumoasa noapte petrecută în compania prietenilor de la Electrolux şi Gollin Harris. Dar nu ştiu, parcă nu am cuvinte destule să descriu acea seară. Primele care îmi vin în minte sunt “caldă”, “voioasă”, “prietenoasă”, “îndestulătoare” (şi nu mă refer numai la delicioasele preparate ci şi la oamenii pe care i-am cunoscut sau la cei cu care m-am revăzut).

Roxana (ca de obicei) ne-a trimis un mail în care ne lansa o invitaţie (un pic secretoasă), la o petrecere la care participau şi restul bloggerilor ce au gătit în cadrul proiectului Passion4Cooking. Mailul era însoţit de o rugăminte (de fapt două, dar de una nu am ţinut seama chiar toţi) – să pregătim câte două tăvi de brioşe iar acestea să nu aibă glazură.

Dar vedeţi voi, în seara de dinaintea evenimentului mai sus anunţat ghiduşa de Brânduşa a postat o imagine cu brioşele făcute de ea. Şi ce să veeeezi? Aveau glazură. Ce era înainte forfotă mare pe Facebook, când toată coacerea brioşelor se petrecea aproape simultan şi totul era actualizat prin statusuri, dar după vizualizarea imaginii în cauză, alţii au încălcat flagrant cererea Roxanei (Roxana, ne scuzi?) şi am purces la producerea de glazuri hazlii dar cât de cât nelipicioase, pentru ca brioşele să reziste mai bine la transport.

Citeşte mai departe »

Plăcintă americană cu dovleac

Aceasta este una dintre reţetele pe care le-am respectat de-a fir a păr fără să-i aduc modificări. Singurul aport este baza de tartă pentru că reţeta originală presupunea cumpărarea uneia deja făcute (dar necoapte), ceea ce nu e cazul. Nu gătesc cu semipreparate decât rar.

Aşadar, cum scriam şi în postul dedicat serii petrecute cu echipa de la Electrolux, cea de la Golinharris şi Ana, Radu, Andreea şi Mădălin, Marcel Iorga şi soţia dumnealui şi nu în ultimul rând cu Ioana, eu am ales să pregătesc desertul serii.

Totul s-a petrecut destul de repede, fără prea multe sacrificii şi sudoare iar rezultatul a fost delicios (şi asta v-o spune o persoană care a gătit şi mâncat prima dată dovleac de bună voie şi nesilită de nimeni).

Treaba stă după cum urmează.

Citeşte mai departe »

Ziua pâinii cu Spic&Bob

Vă spun deschis că deşi aproape zilnic îmi bag mâinile (şi aparatul foto) prin făinuri, pregătirea unei pâini bune nu mi se pare chiar floare la ureche.

“Pâine”, un cuvânt pe care l-am banalizat pentru că ne-am obişnuit s-o avem pe masă aproape zilnic, să-i acordăm uneori ba rolul principal ba rolul de umplutură (pe lângă ciorbă sau felul principal de mâncare). Dar câţi dintre noi au avut totuşi curiozitatea să citească despre cum se produce sau chiar s-o facă singuri? Câţi au simţit molatecul aluat modelându-se în mâini, câţi au auzit superbul zgomot scos de coaja lovită uşor cu degetele după coacere sau sunetul melodios scos de coajă la tăiere? Câţi au simţit mirosul unei pâini bune, calde, câţi au rupt o pâine în două eliberând aburii parfumaţi?

Printre cei care se pricep la şi care fac pâine de calitate (şi nu numai) sunt şi fetele de la Spic&Bob. Şi pentru că Laurei şi Irinei le face plăcere să împartă cunoştinţele lor şi altora, s-au gândit să organizeze tocmai de Ziua Mondială a Pâinii (16 octombrie) un brunch (cu multe multe bunătăţi) şi ateliere de pâine.

Citeşte mai departe »

Cătălina
Deserturi
Evenimente
Poveşti

4 November 2011
5 Comentarii

Cină (între prieteni) cu Electrolux

“Fii atent ce îţi doreşti, că s-ar putea să se îndeplinească”, zâmbesc acum în sinea mea. Şi chiar s-a întâmplat săptămâna trecută. Mai precis, am primit o invitaţie de la Roxana, reprezentanta GolinHarris să participăm la o cină organizată împreună cu Electrolux în calitate de… bucătari.

Am primit şi o provocare: să pregătim ceva bun din dovleac, pentru că se apropia Halloween-ul.

Nu ştiu cum să vă explic mai bine ca să înţelegeţi cum au decurs lucrurile (şi cât de bine ne-am simţit). Aşa că o iau cu începutul.
După ce am terminat cu munca, am luat-o de-o aripă pe colega mea Ioana şi am purces la o plimbare scurtă către locul de întâlnire unde ne-am găsit cu Ana şi Radu şi unde ne aşteptau Monica şi Alexandra. Ne-am ocupat nişte locuri într-una dintre maşini şi am băgat viteză către Corbeanca, la Club Cortina.

Citeşte mai departe »