Reţete cu tag-ul ‘aperitiv’

Salată de kaki și avocado

salata akaki-31În această dimineață am decis ca din când în când să pun câte o rețetă din cele pe care le pregătesc în meniurile mele (de foodcoaching).

La micul dejun merg de obicei pe porridge (voi scrie la un moment dat un post despre tipurile de terci (porridge) pe care le pregătesc), iaurt, smoothies-uri cu kefir, fructe și semințe de tot felul. Sunt combinate în fel și chip pentru mai multă diversitate și, de obicei, din mai multe grupe de nutrienți, pentru că, se știe, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei.

Deunăzi văzusem o salată de kaki la Monica (Foodiefamily) pe facebook și am poftim la acest fruct. Mi-am cumpărat câteva și le voi încerca în diverse combinații.

Cea de azi, o puteți citi mai jos. Rețeta ia maxim 10 minute, necesită și puțin foc dar nu este obligatoriu.

Citeşte mai departe »

Salată din kale, mozzarella și rodie

salata de kale si mozarella-12De când există grădina de la Domnești m-am tot luptat să-mi fac timp liber să ajung pe acolo și s-o ajut pe mama s-o întrețină. De vreo două luni am început să plantez și de capul meu plante care nu prea se găsesc prin piețe.

Partea bună cu o astfel de grădină este că știi exact cum cresc ingredientele pentru viitoarea ta hrană. Și în cazul nostru cresc cu pământ, soare, mraniță, apă, dragoste.

La acest moment mai avem vinete, ardei, gogoșari, kale de două feluri (Red Russian și Black Tuscany), varză de Bruxelles albă și roșie, broccoli violet, Pak Choi, gulii albe și violet, sfeclă de două feluri.

Kale este o varză din grupul celor care nu formează căpățână, are frunze mari, crocante, cu gust de varză ceva mai brut decât cel al verzei normale. Momentan, este o legumă în vogă și pe la străini se prepară cipsuri de kale cu ulei de măsline și sare.

Ce am constatat în urma cultivării ei: că nu este complicat de crescut și de înghijit, că are frunze mari ce pot fi recoltate săptămânal (de la 10 plante am cules ultima dată cam 30 frunze), că după recoltare frunzele se păstrează perfect dacă sunt înfâșate în ziare umede și puse cu tulpinile în apă. Că Natalia iubește cozile de kale și le ronțăie ca un iepuraș (așa cum face de altfel și cu păstăile de mazăre dulce).

Citeşte mai departe »

Cătălina
Poveşti
13 May 2011
1 Comentariu

Kiss the Cook iese din casă

Pe la începutul săptămânii am fost întrebate de Oana Dorobanţu dacă nu vrem să mergem cu bunăciuni dulci / sărate şi proaspăt făcute în casă la o petrecere dedicată “pauzei de cafea”.

Numele de FIKA se refera la pauză. Mai precis, la pauza de cafea. Dar nu perioada acea scurtă de timp în care îţi sorbi cafeaua în viteză, uitând să-i savurezi aroma, căldura, tăria pură sau îndulcită cu lapte/ zahăr. Suedezii, căci ei au iniţiat acest concept, au făcut din Fika (fika paus) un prilej de întâlnire şi petrecere a timpului cu prietenii, colegii, familia.

Citeşte mai departe »

Quiche cu pastramă de vită, legume şi brânză

Quiche lorraine. Am tot auzit şi citit despre el.
Şi, pentru că într-o zi aveam chef să mănânc ceva mai deosebit la birou, altceva decât obişnuitele-mi combinaţii de friptură la grătar/ cuptor, legume şi salate, mi-au picat ochii pe o reţetă de quiche. V-am mai spus că am primit două cărţi de bucate de la prietenul meu Ludo din Franţa. Într-una dintre ele, numită “Les basique de la cuisine française“, am găsit reţeta de Quiche lorraine. Aceasta este destul de simplă, iar umplutura constă doar în bucăţele de şuncă de porc afumată.

Am urmat reţeta întocmai, schimbând umplutura după propriile-mi gusturi şi cele ale Ioanei (care a fost co-mâncătoarea quiche-ului).

Citeşte mai departe »

Mini aperitive cu somon afumat (partea 1)

Acum ceva vreme, mai precis prin decembrie, a fost ziua mea. Mi-am strâns în jur, ca o cloşcă, prietenii apropiaţi şi le-am pregătit câte ceva de-ale gurii.

Ana, Radu, Ruxi, Dan, Ioana, Sid, Puf, Dark, Jo, Cosmin, Miha au venit rând pe rând instalându-se la wii, la bucătărie sau s-au încins la vorbă.
Probabil că i-am mai amintit şi în alte posturi şi o voi face de câte ori voi simţi nevoia să îi strâng în jurul meu. Sunt toţi oameni speciali, cu care împart şi bune şi rele, fie ele în viaţa reală, fie în Azeroth ( 😀 ).

M-am gândit cam o săptămână la ceea ce trebuie să le gătesc. Am zis că nu trebuie să includă carne de porc de vreme ce în curând trebuia să fie Crăciunul şi ştim cu toţii cam ce prăpăd şi ce festinuri sunt atunci.

Aşa că am făcut câteva aperitive cu peşte, o friptură de berbecuţ la cuptor, vreo două feluri de salată şi am încheiat tot cu o prăjitură de brânză cu ciocolată neagră şi albă.

Reţeta de azi este adaptată dintr-o carte cu 200 feluri de brioşe şi cupcakes.

Eu am făcut mai puţine aperitive decât ar ieşi normal din cantitatea de ingrediente de mai jos, reducând totul la jumătate.

În principiu vă ies 18 bucăţi mari (dacă aveţi tavă cu 12 alveole pentru brioşe normale- mari) sau 40 aperitive mici (dacă aveţi tavă cu 24 alveole pentru mini brioşe).

Citeşte mai departe »

Avocado cu salsa de roşii

Ehei, dragii mei, am revenit după mica vacanţă pe care ne-am luat-o cu ocazia sărbătorilor. Reţete aveam destule în pending, dar am preferat să ne retragem care pe unde ne simţeam mai în largul nostru şi să ne relaxăm puţin. Suntem sigure că înţelegeţi şi nu e cazul să ne cerem scuze mai mult.

Revenind la reţetele noastre, pentru acest moment al existenţei, după un Crăciun plin de preparate tradiţionale şi un Revelion pe măsură, ar cam fi cazul să ne detoxifiem puţin şi să lăsăm cărnurile deoparte pentru câteva zile măcar. Reţeta pe care v-o prezint este uşor de făcut şi este un foarte delicios, aspectos şi sănătos aperitiv.

Citeşte mai departe »

Salată de vită cu ciuperci

Încheiem săptămâna dedicată mâncării chinezeşti cu o salată din carne de vită, ciuperci şi alte bunătăţi.
Poate vă va părea puţin cam complicată dar nu este chiar aşa.

Vă recomand ca atunci când o asezonaţi, să insistaţi şi pe condimente ceva mai puternice la gust, altfel, ea salata în sine va fi destul de simplă la gust.

Reţeta este luată şi adaptată din cartea 500 chinese recipes.

Citeşte mai departe »

Morcovi cu portocale şi pesto american

Istoria acestei reţete este lungă şi pe alocuri amuzantă, cel puţin aşa mi se pare mie acum, după ce am trecut peste şocurile de moment. M-am inspirat din una din cărţile lui Jamie Oliver şi am ajuns la aceşti morcovi fierţi puţin şi apoi copţi cu verdeţuri, portocale şi usturoi.

Apoi, m-am gândit eu că n-ar merge deloc rău nişte pesto pe morcoveii mei, aşa că am dat iama în tufa de busuioc şi am ciopârţit-o cu sârg. Am spălat frunzele de busuioc şi le-am luat la pisat bine în mojarul de ceramică pe care mi-l cumpărasem cu vreo 2 săptămâni în urmă.

Citeşte mai departe »

Pere umplute cu gorgonzola

Din seria începută acum câteva zile cu aperitive simple italiene, pe care le-am servit invitaţilor cu ocazia îmbătrânirii cu încă un an, face parte şi reţeta de astăzi: pere umplute cu gorgonzola. Simplu de preparat – sau mai degrabă aranjat, că nu e mai nimic de preparat la ele, rafinat şi cu un impact deosebit atât pentru ochi cât şi pentru papilele gustative.

Reţeta poate fi servită şi de vegetarieni, caz în care săriţi peste partea cu jambonul de parma.

Citeşte mai departe »

Ciuperci umplute cu Cheddar şi sos de roşii

Reţeta de sos de roşii cea mai cea am aflat-o tot de la celebrul Jamie Oliver. De la el a venit şi ideea de a face ciupercile la cuptor cu sos de roşii, ciuperci pe care le tot dezbat de multă vreme, având deja la îndemână mai multe variante. Le umplu cu gorgonzola sau cu trei tipuri de brânză dacă masa pe care o pregătesc e mai degrabă italiană, le umplu cu brânză de burduf dacă vreau să fie mai româneşti sau le arunc pur şi simplu într-o tavă în cuptor sau pe grătar unse cu unt şi presărate cu sare şi piper dacă nu am chef de prea multe sofisticăţenii. Merg servite ca un antreu cald mai consistent dacă felul doi necesită mai mult timp ca să fie pregătit şi vrem să nu chiţăie invitaţii de foame sau chiar în loc de masa de seară dacă nu avem un apetit chiar fioros.

Citeşte mai departe »