Cred că unii dintre voi ştiu deja de existenţa site-ului „Smitten Kitchen” şi de faptul că reţetele de pe acolo sunt foarte faine. Eu îl citesc de ceva vreme dar abia acum mi-am dat ghes inimii să fac una dintre reţete.
Poate pentru că am avut nevoie de o prăjitură pentru o seară mai uşurică după ce Juha s-a „luptat” două zile să aducă la bun sfârşit un ramen (delicios) a cărui reţetă o vom afişa curând pe site. Să nu mai zic şi de vizita Ruxandrei şi a lui Dan, care l-au adus şi pe Mark, spre spaima şi nervii Emmei.
Aşa că după ce ne-am bucurat de ramen, ne-am relaxat care pe unde am putut cu câte o farfurie din acest desert, invadat bine de tot cu sos de ciocolată şi vin.
Ingredientele necesare (pentru o tavă de 24 cm diametru):
100 g unt nesărat (la temperatura camerei)
210 g zahăr brun umed (adică muscovado d-ăla)
60 g zahăr tos alb
2 ouă
200 ml vin roşu (sec)
150 g făină albă
1 plic zahăr vanilat
50 g cacao pudră
un sfert linguriţă bicarbonat
o jumătate linguriţă praf de copt
o linguriţă scorţişoară praf
sare (puţină, cât se ia între degete)
Pentru siropul de vin şi ciocolată:
80 g ciocolată neagră
80 ml vin roşu sec
40 g zahăr alb
Acum, fie că puneţi robotul în funcţiune, fie că lucraţi cu telul treaba stă cam aşa: se amestecă untul cu zahărul muscovado şi zahărul alb până se obţine o cremă. Se adaugă apoi ouăle şi se amestecă în continuare, apoi vinul roşu şi vanilia. Se obţine o pastă moale, curgândă 🙂
Separat, într-o sită se pun făina, cacaua, bicarbonatul de sodiu, praful de copt, scorţişoara, sarea şi apoi se cern peste ingredientele umede mai devreme amestecate. Se combină toate. Se obţine un aluat moale, roşietic.
Se porneşte cuptorul şi se lasă la 175 grade Celsius. Se unge o tavă cu unt (şi se adaugă un praf de făină sau vă sugerez eu, cacao- lucru pe care din grabă nu l-am făcut şi pufoasa s-a lipit cum a putut mai bine de tavă, pentru că a absorbit tot untul folosit la tapetare). Se toarnă compoziţia în tavă, se scutură puţin sau se nivelează cu o paletă ţi se bagă la cuptor.
După vreo 30 minute ar trebui să fie gata, dar cel mai bine e să testaţi cu o scobitoare/ pai.
Într-o crăticioară se pun vinul, ciocolata, zahărul şi se lasă la fiert pe foc mic. Când se îngroaşă şi fierbe cu bulbuci mari se ia de pe foc. Se toarnă fără mare pompă peste porţiile de prăjitură. Se serveşte caldă sau rece. În tihnă.
Fotografii de Juha şi a voastră, Cătălina.
5 Comments
Ramen de porc şi miso « KissTheCook
1 noiembrie 2011 at 15:38[…] prieteni la degustat. Binenţeles că nu a lipsit desertul (dar de acesta s-a ocupat Cătălina- vezi aici) Ramen-ul, originar din China este în prezent considerat un fel principal de mâncare japonez. […]
Miriam
8 aprilie 2012 at 18:26In vreo 5 minute o scoatem din cuptor. Can hardly wait. O sa revenim cu impresii 🙂
Miriam
5 iunie 2012 at 1:39Am uitat sa revin atunci ca ne-am luat cu gustatul si cu minunatul. Deci da, e de wonderland. 🙂
In caz ca are vreun cititor dubii ca iese chiar atat de bine cum pare, confirm eu.
Cătălina
5 iunie 2012 at 10:45Ma bucur mult Miriam ca testezi retetele noastre. Te sarut!
Ce face bebelul?
Miriam
5 iunie 2012 at 14:23Creste si creste ca Fat-Frumos din poveste. In versiune feminina 🙂
Le hugs.