Reţete cu tag-ul ‘bucatarie scandinava’

Plăcințele kareliene (Karjalan piirakat)

Karjalan piirakka_mici-115În primele mele drumuri în Finlanda, Juha mi-a făcut cunoștință cu multe preparate tipic finlandeze (neaoșe sau moștenite de la cotropitori). Printre ele a fost și unul care mi-a rămas pe veci la inimă și anume, Karjalan piirakat.

Plăcințelele kareliene sunt formate din două părți: învelișul subțire din amestec de făină de secară și grâu și umplutura din orez fiert în lapte. Alături se poate face muhavoi (amestec de ou fiert tare și unt moale, sare, piper).

Fiertura de orez trebuie să fie cremoasă. Nu trebuie să fie uscată, orezul nu trebuie să absoarbă tot lichidul.

Tradițional, plăcințelele kareliene se făceau din secară și umplutura din orz sau kama (un amestec de făinuri: orz, secară, ovăz și mazăre). Apoi, pe măsură ce au început să se găsească mai multe tipuri de cereale (din import, mai ales), s-a trecut la amestec de secară și grâu pentru înveliș și la cartof sau hrișcă apoi orez sau mei pentru umplutură.

Versiunea de față se găsește cel mai des și să fiu sinceră doar așa am și mâncat. În magazinele finlandeze, aceste plăcințele se găsesc gata preparate și apoi congelate. Acasă se bagă la cuptor și apoi se consumă cu munavoi.

Citeşte mai departe »

Supă din somon proaspăt şi legume

Mă gândeam cu drag la mesele întinse de acasă şi la toţi ai noştri gureşi, în timp ce mama lui Juha ne turna în farfurii supa de legume şi lapte. Eram vreo 8- 9 la masă iar în mijloc trona o oală uriaşă plină cu supă aburindă, albă.

Un fel de supă nouă pentru mine. Obişnuită cu ciorbele bogate şi acrite cu borş sau zeamă de varză sau supele mai dulci cu smântână, m-am minunat oleacă apoi am mâncat cu poftă.

În altă zi Marika mi-a spus: “noi finlandezii bem foarte mult lapte (când nu bem alcool)”. Asta în timp ce eu priveam comesenii care-şi comandaseră hotdog sau un fel de burgeri sau cârnaţi sau alte “nenorociri” şi aveau alături câte o sticlă de lapte.

Pe aici prin sud ne-am obişnuit ca mâncarea să aibă un gust puternic, să fie aromată, să mustească de usturoi şi ceapă şi nebunii (pofta vine scriind), dar pe la nordici treaba stă niţel altfel. Dacă tocanele sunt puternice şi înmiresmate, supele sunt la polul opus: sunt… suave, simţi gustul fiecărei legume din ele, neacoperite fiind de “nota” pe care o dă sucul de roşii sau borşul.

Acestea fiind zise, trec la treabă.

Citeşte mai departe »

Tocană Kareliană (Karjalanpaisti)

Unele dintre posturile viitoare (incluzându-l pe cel de astăzi) îl vor avea ca invitat pe Juha, jumătatea-mi bună. Care găteşte bine, găteşte cu calm şi răbdare după reţete finlandeze, ruseşti şi de prin alte locuri. Eu voi avea doar rol de fotograf/ traducător al reţetelor.

Karelia este partea de sud-est a Finlandei şi locul în care s-au născut unele dintre cele mai apreciate feluri de mâncare finlandeze. Tocana kareliană era pregătită pe la începuturile ei la mesele festive, iar după ce carnea de porc şi vită au devenit mai uşor de procurat, a devenit una dintre mâncărurile gătite în mod frecvent.
Poate fi pregătită cu carne de porc, vită, miel, separat sau împreună.

Secretul unei bune tocane este timpul. Mai bine zis perioada de timp cât este ţinută la cuptor şi de care depinde la final frăgezimea cărnii. Uneori, se pregăteşte dimineaţa apoi se lasă la temperatură mică în cuptor pe timpul zilei, iar seara la întoarcerea de la lucru tocana este gata.

De obicei, garnitura este formată din piure de cartofi. O bucată de pâine de secară proaspătă şi un pahar două de bere merg de minune alături.

Citeşte mai departe »