Bunica îmi făcea destul de des pentru că ştia că le mănânc cu poftă. Iar acum vreo 3 luni, când încă mai erau pe piaţă, am cumpărat câteva kilograme şi în afară de mâncărica aceasta am pus şi câteva pungi la congelator.
Reţeta de faţă este pescuită din cartea „Reţeta din bucătăria marocană” de Rain Delaney şi Hannah Green şi este bine condimentată, aşa cum trebuie să fie o mâncare din acea zonă a lumii.
Ingrediente:
500 g bame (proaspete sau la conservă)
500 g carne vită
2- 3 cepe mici roşii
300 g roşii
1 cutie de roşii în bulion (300 g)
3 căţei usturoi
3 linguriţe ulei de măsline
1 linguriţă chimen
1 linguriţă coriandru măcinat
1 linguriţă ienibahar
sare, piper negru proaspăt măcinat, după gust
În primul rând, se curăţă şi se spală carnea, se curăţă şi se spală roşiile, ceapa. Bamelor li se înlătură codiţa (ca în imagine), se spală iar dacă sunt foarte mari (aşa cum am găsit eu) se taie în două sau trei părţi.
Carnea se taie bucăţi mai mici. Ceapa şi usturoiul se taie felii subţiri, roşiile se taie cubuleţe. Într-un vas (dacă e de lut sau tip tajină e şi mai bine), se pune uleiul la încins, se adaugă carnea şi se prăjeşte molcom până îşi schimbă culoarea pe toate părţile. Apoi se pun peste ceapa şi usturoiul şi se călesc uşor până devin translucide.
Se adaugă pe rând roşiile, chimenul, ienibaharul, coraindrul, sarea, piperul Şi după ce primele se înmoaie uşor se pun şi bamele. Se amestecaă, se pune capac şi se lasă cam 30 minute. Dacă roşiile nu lasă prea multă zeamă adăugaţi o cană de apă.
Se adaugă roşiile în bulion, se amestecă şi se mai lasă 1-2 ore sau până când carnea şi bamele sunt moi (dar întregi)- tot sub capac. Spre final, se ia capacul şi se lasă uşor să rumenească la suprafaţă.
Se serveşte cu orez sau cous-cous.
2 Comments
Brindusa @ Cooking with my soul
27 noiembrie 2011 at 21:47Si mie imi plac foarte mult. Nu stiu de ce, dar pe la noi nu sunt folosite. Mancarica ta e foarte interesanta. Asta voi face saptamana viitoare, Multumesc pt idee.
P.S. un pont: eu le oparesc in apa cu otet inainte de a le folosi, ca sa nu mai fie asa baloase.
Cătălina
27 noiembrie 2011 at 22:17Da, mi-am adus aminte că şi bunica le trata aşa înainte. Şi uite aici încă o soluţie pentru treaba asta: http://www.melissaclark.net/blog/2011/10/okra.html
Numai că pe mine nu prea mă deranjează aspectul ăsta (ştiu că pare ciudat 😛 )