
Aveam în cap să încerc minunăţiile încă de când am văzut prima oară Shrek şi mă amorezasem de bietul Gigi (the Gingerbread man).
Aşa că ne-am înarmat amândouă cu forme de brăduţi, inimioare, ursuleţi, girafe, pinguini, steluţe, omuleţi şi am pregătit turtă dulce pentru Moş Nicolae şi Crăciun.
La cele de Crăciun m-a ajutat şi Nati.
Dar să vă zic pe scurt cam cum stă treaba. Mai întâi, ingredientele:
0,9- 1 kg făină (de preferat 650)
300 g unt (în imagini este margarină pentru că așa cerea rețeta iar eu eram mică și neștiutoare. Mai târziu am aflat că la finlandezi treaba asta înseamnă de fapt unt amestecat cu ulei, nu uleiuri hidrogenate)
300 g zahăr tos
250 g miere de albine
3 ouă
2 linguriţe/ linguri scorţişoară
2 linguriţe/ linguri cuişoare măcinate (sau întregi şi le pisaţi în mojar)
2 linguriţe/ linguri ghimbir praf
2 linguri bicarbonat de sodiu
1 linguriţă/ lingură coajă de portocală
Se pune mierea într-un vas rezistent la foc, se adaugă scorţişoara, cuişoarele măcinate, ghimbirul, coaja de portocală. Se amestecă şi se lasă pe foc până când încep să fiarbă.
Apoi, rând pe rând se adaugă bucăţi din unt amestecându-se bine până când aceasta se topeşte şi compoziţia se răceşte.
Se transferă totul într-un vas mai mare şi se adaugă o parte din făină şi bicarbonatul de sodiu. Se amestecă neglijent.
Ouăle se bat bine cu zahărul tos şi apoi se adaugă peste aluat. Se amestecă, apoi se pune restul de făină treptat. Se frământă până ce toată făina este încorporată, dar nu se insistă mai mult de atât.
Se taie aluatul în bucăţi mai mici, se înfofolesc în folie alimentară şi se lasă la rece peste noapte.
A doua zi, se aprinde cuptorul şi se lasă la încins la 200 grade C. Se întinde fiecare bucată de aluat între 2 foi de copt (este destul de lipicios şi foarte fărâmicios). Se decupează turtiţele în formele dorite, se pun într-o tavă şi se bagă la cuptor între 8 şi 10 minute.
Se ornează cu glazură de zahăr pudră şi ou sau vă puteţi ajuta de creioane colorate din glazură de zahăr (eu am găsit la Angst).
Note: Vă sfătuiesc ca în timp ce coaceţi, să lăsaţi uşa de la bucătărie deschisă. Mirosul minunat care iese din cuptor de la aceste mici comori se va răspândi în restul încăperilor şi îl veţi simţi încă vreo săptămână în casă.
Dacă aveţi copii, păstraţi o parte din aluat pentru ei. Le va plăcea să modeleze ei înşişi turta dulce. 🙂
- Sugar, spice and everything nice. Mai precis: zahăr, miere, mirodenii, făină, margarină, ouă.
- Dacă nu aţi găsit cuişoare pisate, cel mai uşor rezolvaţi problema cu un mojar şi cu puţin efort..
- Se pune mierea într-un vas rezistent la foc, apoi se adaugă scorţisoara, cuişoarele, ghimbirul, coaja de portocală. Se lasă pe foc până încep să fiarbă.
- Se taie margarina bucăţi şi se adaugă peste miere. Se amestecaă până când se topeşte iar amestecul se răceşte.
- Se adaugă o parte din făina...
- ...apoi bicarbonatul de sodiu. Se amestecă.
- Separat, se bat ouăle bine. Se adaugă treptat zahărul şi se amestecă. Apoi se toarnă peste aluat.
- Se încorporează.
- Se adaugă treptat şi restul de făină. Aluatul este destul de tare şi de neascultător. Dacă aveţi un robot de frământat e timpul să îl puneţi la treabă.
- Se taie aluatul bucăţi, se înfăşoară fiecare bucată în folie alimentară şi se lasă la frigider peste noapte.
- În ziua următoare, se întinde fiecare bucată între două coli de foaie de copt.
- Se decupează formele.
- Inimioare, ursuleţi, brăduţi, flori, fluturi, steluţe. Se pun la copt la 200 grade C, cam 8- 10 minute.
- Se desenează cu glazură de albuş şi zahăr sau cu creioane de glazură.
- "Which are mine?" "This one." Şi o săptămână mai târziu, un borcan mare plin cu turtă dulce a ajuns în Finlanda. 🙂
- Gigi, le Gingerbread man.
- Am păstrat o parte din aluat şi de Crăciun am lăsat-o pe Nati să întindă şi să decupeze forme. A fost foarte încîntată.
- Sărbători fericite şi liniştite, dragi prieteni şi cititori.
2 Comments
Alexandra
24 octombrie 2012 at 17:20In Finlanda este coca gata facuta in magazine, doar se coc, tu stii Catalina. La noi oare nu este? Sunt f. bune copilasilor le plac, le decupeaza singuri. Succes iti doresc, as veni si eu dar … sunt provinciala, cum spun bucurestenii.
Cătălina
24 octombrie 2012 at 17:30Nu am vazut pe la magazine. Abia s-a adus pasta de martipan 🙂 Dar este usor de facut. Si intr-adevar, Nataliei ii place mult sa le decupeze. Si chiar sa intinda foaia.