Pappardelle cu creveţi şi sos de cognac

Fructele de mare au apărut relativ târziu în viaţa mea, în urmă cu mai puţin de 10 ani şi şi-au făcut intrarea relativ timid fiind foarte scumpe pentru buzunarele noastre de atunci. Pe lângă asta, erau şi nişte ciudăţenii pe care nimeni nu ştia cum să le pregătească. În orice caz, încet încet am înţeles care e treaba şi după ce am mâncat câteva feluri de mâncare cu fructe de mare prin restaurante mai bune sau pe malurile mărilor mai celebre am început să mă prind care e treaba.

Acum trebuie sa recunosc, sunt un mare consumator de fructe de mare şi nu aş rata nicio ocazie să fac o reţetă care să le includă. Pe cea de faţă am găsit-o pe site-ul lui Jamie şi am îndrăgit-o imediat. Suna atât de sofisticat şi fin sosul ăla că am dat fuga să cumpăr tot ce-mi mai trebuia şi nu aveam.

Aşadar, ingredientele (pentru 2 porţii mari):

300g paste proaspete (taglerini, fettuccine, tagliatelle sau pappardelle)
300g creveţi mici sau mari, după gust (eu am folosit combinaţi, iar pe cei mari i-am decorticat înainte)
8 roşii prunişoară (proaspete sau conservă în suc propriu)
100ml cognac
150ml smântână pentru gătit
coaja şi zeama de la o lămâie
1-2 căţei de usturoi
1 legătură mare de pătrunjel proaspăt
2 cubuleţe de unt
ulei de măsline
opţional: 50-100g de brânză feta sau ricotta

Înainte de toate pregătim cele necesare: decorticăm şi spălăm creveţii, radem coaja de lămâie şi stoarcem restul, tăiem mărunt roşiile de la conservă. Dacă folosim roşii proaspete le opărim şi curăţăm de coajă înainte. Tocăm usturoiul mărunt şi pătrunjelul mai mare.

Într-o oală mare punem apă la fiert cu sare şi puţin ulei de măsline. Când fierbe apa vom adăuga pastele şi le vom ţine acolo cât zice pe ambalaj. Când sunt fierte scurgem apa. Până fierbe apa facem sosul.

Bun, începem. S-a auzit şi acolo în spate? În-ce-pem! Punem un wok pe foc şi aruncăm pe tabla lui încinsă untul care începe să sfârâie imediat şi se jură că de-acum o să fie cuminte. Cum se dovedeşte că nu se ţine de cuvânt şi sare în toate direcţiile, îmi propun să rămân la planul meu şi să-l mănânc. După ce inculpatul s-a topit bine îi trimitem lângă creveţii şi apoi căţeii de usturoi şi coaja de lămâie, să nu se plictisească zic. Adăugăm imediat şi roşiile tocate, pentru o doză mică de dramatism. Îi lăsăm împreună câteva minute, vreme în care amestecăm din când în când.

Când toate cele din tigaie s-au mai omogenizat, roşiile au mai scăzut şi creveţii au început să miroasă puternic turnăm peste cognac-ul, amestecăm puţin şi adăugăm smântâna. Îl lăsăm să mai dea într-un clocot în timp ce amestecăm sosul. După ce a fiert din nou oprim focul şi potrivim gustul cu sare, pieper şi zeamă de lămâie.

Adăugăm pastele şi pătrunjelul tocat mare şi amestecăm iar bine. Jamie ne zice că putem să punem peste o mână de ricotta sfărâmată sau câteva cubuleţe de brânză feta. Mi-a plăcut ideea, şi nu mi-a părut rău că am incercat.

Poftă bună!