Reţete cu tag-ul ‘reteta vegana’

Jeleu de liliac (partea a doua)

În care povestesc despre altă versiune de jeleu din flori de liliac, cu o culoare mai frumoasă, mai puțin zahăr și un gust mai pronunțat de floare. Minusuri? Poate prea pronunțat de floare și fără putere de conservare prea îndelungată.

Dar l-am testat deja în creme de prăjituri și au ieșit foarte bine.

Am avut nevoie să îl gust în mai multe situații ca să mă pot obișnui cu gustul floral amărui dulce. Ca atare adică este destul de puternic. În combinație cu mascarpone sau frișcă e foarte plăcut.

Citeşte mai departe »

Vinete albe crocante (o rețetă de la restaurantul Morning Glory din Vietnam)

vinete albe crocante (50 of 56)-Exposure2Ați fost vreodată puși în fața unor ingrediente atât de frumoase încât v-a fost milă să le gătiți? Că asta am pățit eu ieri când am primit comanda de la Ecoshopping.ro. Nu că-i laud eu mai mereu dar nu știu ce fac frații aceștia doi (cei care au înființat serele și magazinul) dar au întotdeauna legume frumoase și gustoase. Și cele mai bune căpșuni de pe piață. Pe cuvânt de mâncăcioasă.

Ei nu știu că o să-i pomenesc în acest articol dar știu că doresc să le fac o vizită împreună cu Andie în aventura ei de a găsi și vizita cât mai mulți producători locali.

Revenind la vinete. Am primit ieri comanda făcută cu 2 zile în urmă, aveam în pungă 3 kg de vinete (unele albe și unele Rosa Bianca). Rosa Bianca am avut și noi în solar acum vreo doi ani și mi s-au părut cele mai gustoase vinete. Dulcege, fără iz amărui sau iute, fără semințe multe, ce mai, un vis. Așa că în momentul în care am văzut câteva poze pe pagina de Facebook a fraților Corbu, am și comandat. Am primit și albe, că vin la pachet.

Citeşte mai departe »

Supă clară de tomate (roșii)

supa clara de tomate (74 of 91)_aeUnii îi spun consommé de tomate, alții îi spun esență de tomate. Dar pentru noi, muritorii de rând :D, o s-o numesc supă clară.

Mărturisesc că mi-am dorit să reproduc această supă de când am găsit o carte scoasă de cei de la SAS. Aveau ei acolo rețete de preparate pe care le servesc celor de la clasa Business. Diferența dintre rețeta pe care o voi publica azi și cea din cartea SAS este că chef-ul lor folosește doar roșii proaspete, zahăr și sare. Însă metoda de obținere este similară.

Revenind la Raymond Blanc, acest minunat chef francez, plin de căldură, umor și sfaturi bune, pe care-l iubesc pentru emisiunile lui hipnotizante și accentul superb. Este de ajuns să căutați seria cu el, scoasă de BBC (Kitchen Secrets) ca să înțelegeți despre ce vorbesc.

Motivul pentru care am revenit la viață din aceste călduri sufocante și motivul pentru care am dat o cheie blogului (ca să-l scot din amorțeală) este că m-am hotărât să particip la campania #horecaXperience, inițiată de Centrul de training Horeca School în parteneriat cu Gourmet Connection și Desertonline.ro.

Iar ieri, în timp că făceam saună în bucătărie pregătind desertul (care și el va face parte din campanie), mă gândeam că mi-ar prinde bine niște cursuri, dar mai ales niște practică într-o bucătărie adevărată. Am nevoie de disciplină. Mare. De cineva care-mi să explice ordinea operațiunilor într-o bucătarie, când gătești o anume rețetă (care implică nu una ci mai multe tehnici). Am nevoie de cineva care să-mi explice acele tehnici pe care le-am citit și răscitit în cărți de bucate, dar pe care nu le nimeresc tot timpul.
Am prins gustul practicii de când am făcut facultatea de Horticultură. Pentru că este una să citești cum altoiești un măr și alta s-o faci. Altoirea nu înseamnă să înfigi un altoi în portaltoi și să aștepți o minune. Înseamnă să știi cât de ascuțit trebuie să fie briceagul, cum să-l ascuți, înseamnă să lucrezi curat, să ai precizie aproape chirurgicală, să știi să legi altoiul de portaltoi fără să-l sufoci. Să știi să cureți după ce-ți termini treaba. Să știi să lucrezi eficient ca să nu provoci mai multe daune și să consumi mai multe resurse decât necesare pentru a obține rezultatul dorit.

Cam asta îmi doresc eu de la un curs de bucătăr/cofetar.

Citeşte mai departe »

Prăjitură de post (vegană) cu morcovi (pentru Dulce Românie)

Vegan Carrot Cake_mici-25Acum vreo săptămână am văzut la Andreea pe site că la Lidl au adus morcovi mov (şi la Adi Hădean, ce-i drept).

Şi m-am tot gândit ce să fac cu ei după ce în prealabil am halit vreo 2 ca să văd cum sunt la gust faţă de cei cu care m-am obişnuit de mică. N-am observat să fie vreo diferenţă de gust, în schimb am rămas cu urme mov pe mâini, masa de lucru, pereţi etc (de la curăţat). Nu-s definitive, binenţeles 🙂

Reţeta de faţă am preluat-o de la Andie de pe blog, însă am preferat să o încerc de câteva ori până s-o postez şi la mine.
În prima variantă am luat-o ca atare, fără modificări, însă am copt-o la aburi pentru un plus de moliciune. A doua oară am făcut mai puţină, am schimbat scorţişoara cu licorice şi mentă şi am pus morcovii-n amestec (adica mov şi portocalii).

Citeşte mai departe »

Supă cremă de gulii și verdețuri

Mi-era poftă de gulii acum câteva zile, așa că mi-am luat câteva de la supermarket. Pe drum mi-am amintit de o supă excelentă și răcoritoare pe care o mâncam cu ani în urmă de la doamna Ema 🙂

Doamna Ema nu găteşte numai foarte bine ci şi atent, curat, devreme acasă. Carevasăzică, dacă era vreo zi când ajungeam târziu de la muncă şi nu mai aveam timp de gătit, găseam mâncare caldă şi sănătoasă pe masă.

Reţeta de faţă nu este reţeta ei de ciorbă de gulii ci una de supă cremă culeasă de pe la finlandezi şi dreasă ca la români 🙂

Citeşte mai departe »