Aveam ceva fiori să nu mi se întâmple ceva că trec de la un oraș ultraaglomerat (București), la unul aglomerat și în plină renovare și reconstrucție și apoi la altul mic (26.000 locuitori).
Dar m-am adaptat repede și deocamdată nu am „cabin fever” :))
Avantajul statului la curte într-un cartier unde vecinii sunt prietenoși e că poți face grătar aproape zilnic fără să se supere nimeni că îi afumi hainele puse la uscat. :)))
Așa că de câte ori am ocazia fac focul și pun pe grătar porumbi, mititei, cârnați, fructe, pește și legume. Și eu și Juha ne gândim să construim o afumătoare la anul, iar eu să afum carne, cârnați și pește, pentru că anumite chestii se găsesc mai greu pe aici. Iar cârnații finlandezi sunt oricum ceva gen polonezi, nu ca cei românești.
Așa, revenind la peștele de azi.
Este mai mult un experiment făcut pentru că aveam un file mare de somon și niște rodii care erau aproape de expirare și pe care le-am salvat dintr-un supermarket*.
*Ca în mai toate locurile din lume, în Finlanda există problema aruncării mâncării aproape de expirare, a fructelor, legumelor cu ceva defecte vizibile, trecute de maturitatea de raft dar încă bune.
Somonul proaspăt îl punem de obicei în supă sau îl facem la cuptor dar acum am decis să îl pregătesc pe foc de lemne și eventual să îi dau și ceva fum. Cu ce avem prin curte (ramuri de conifere, coji de mere, ierburi aromate). Pentru o primă încercare, pot spune că a ieșit ceva gustos dar este loc de îmbunătățit. Mult chiar. Dar o să experimentez mai departe și când o să avem rezultate noi, le public.
Ingrediente pentru somon la grătar + ceva fum pentru un gust mai bun
Un file de somon de aproximativ 900 g cu tot cu piele
un buchet de cimbru lămâios
câteva ramuri semiuscate-uscate de pin (mulți zic că fumul de conifere umede dau un gust amăr cărnii/peștelui din cauza cantității mari de rășină)
felii de mere, *portocale
o rodie mică
un lime (coajă plus felii pentru servit)
ulei de măsline
sare grunjoasă
piper
lemne de foc și cărbuni pentru grătar
În primă fază, se curăță peștele de oase. Cu penseta e cel mai bine și cu risc mai mic de provocat rupturi în file. Apoi se șterge bine cu un prosop de hârtie.
Într-un vas mai lunguieț sau îndeajuns de mare se pune peștele cu pielea în jos și se depun următoarele peste el: ulei de măsline, suc de la jumătate de rodie, coaja de lime, sare grunjoasă, frunzulițe de cimbru lămâios. Se acoperă vasul și se lasă măcar 30 minute la marinat. O oră ar fi ideal.
În acest timp se pregătește un foc viu din lemne și cărbuni. Când somonul e gata, se presează ușor cu un șervet de hârtie și apoi se pregătește un pat din ramurile de pin, cojile de mere/portocale și rămurelele de cimbru lămâios.
Și rapid: se pune patul de vegetale pe grătar, apoi repede peștele și se acoperă cu capac. De ce repede? Pentru că patul din vegetale va lua rapid foc. Se reglează găurile din capacul grătarului la sfert. După 20-25 minute, peștele ar trebui să fie gata (focul se stinge treptat așa că temperatura la care se gătește e din ce în ce mai mică). Al nostru nu s-a ars pe nicăieri pentru că ramurile de sub ele l-au ferit de căldura directă. În plus, nu au lăsat peștele să se lipească de metal, cum se întâmplă uneori.
Am servit somonul cu semințe de rodie pe el, frunze de salată, felii de lime, mangetour și ciuperci.
Am fost gustos, peștele făcut aaaproape cum trebuie și cu o plăcută aromă de fum. Mai fac. Dar:
1. Somonul trebuie scurs mai bine de apă, probabil îl voi ține măcar o zi cu sare și suc de rodie.
2. Focul trebuie controlat mai bine.
3. Data viitoare fac poze mai frumoase :))
Apropos, în timp ce scriam acest articol a început să ningă. Verdele nostru frumos din grădină este acum alb 🙂
No Comments