
În fiecare zi mergeam să ne plimbăm măcar 2 ore pe poteci, să căutăm gălbiori și gălbiori iernatici, să fotografiem și să ne luăm doza de sport (uneori alergam sau foloseam bicicletele vechi din garaj).
În cealaltă parte a timpului am gătit chestii pe care le plănuiam de ceva vreme sau feluri inspirate din ce găseam prin mica legume de zarzavaturi a Leenei, strângeam ouăle din cuibare și le etichetam și aveam grijă să răsucim ouăle din incubator. Asta cu ouăle e simpatică și e o chestie pe care am făcut-o în premieră: aflată în vizită la mama, Leena, care are o pasiune pentru păsările de curte, a rămas cu inima la găinile cu gât golaș din bătătura mamei. Și a rugat-o să trimită niște ouă de prăsilă când mai mergem noi în Finlanda. Ceea ce s-a și făcut. A stat mama și a pândit toate găinile golașe, care cum oua sau sunt călcate (ca să fie ouăle fertile) și a strâns ea în primă fază vreo 10 ouă (pe care le-a ascuns într-o cutie în butoiul cu boabe). Dar cum strângătoarea șefă de ouă și căpitana absolută peste cuibare (Natalia) a descoperit cutia și a pus-o la loc cu alte ouă într-un carton, a trebuit să stea să strângă din nou. Și uite așa, ne-am făcut noi cu șase ouă înfășurate individual în hârtie moale, puse într-o cutie cu alveole, înfășurată în folie cu bule, băgată printre pulovere și polare.
Ouăle au călătorit cu noi prin Helsinki, Tampere și într-un final au ajuns la Vammala în incubator. Acum, Leena are trei pui frumoși (atâția au iești din 6 ouă), golași și care-i mănâncă din palmă.
Bun, și dacă tot am vorbit despre ouă m-am gândit să scriu (îîîîîîîîn sfârșit) și-o rețetă de desert de care noi ne-am amorezat, și care a picat numai bine într-o zi cu ceva nor și vulpi alergând găinile prin bătătură- n-am știut că găinile pot fugi ATÂT de repede, cele din Vammala au pur și simplu genă de Usain Bolt în ele).
Ingrediente pentru cremă coaptă cu beurre noisette
500 ml smântână dulce (cu un conținut cât mai ridicat de grăsime)
2- 3 linguri zahăr tos (în funcţie de cât de dulce vă place)
4 gălbenuşuri de ou
50 g unt
1 linguriță extract natural de vanilie
un vârf cuțit sare
fructe mici roșii sau orice fructe cu aciditate mai ridicată (noi am găsit niște zmeură la magazin și niște lingonberries în pădure)
Procedura de lucru e cam ca la creme brulee (fără partea cu caramelul) dar intervine ceva în plus: beurre noisette.
Beurre noisette se obține foarte ușor (și probabil că mulți l-au și atins la un moment dat când au uitat untul un pic mai mult pe foc.
Buun, smântâna se pune într-un vas cu fund mai gros și se aduce la punctul de fierbere fără a fi lăsată să clocotească. Se ia de pe foc și se lasă deoparte. Repejor, se bat gălbenușurile cu zahăr și sare, nu prea violent ci mai degrabă un învârtit mai energic, pentru a nu face spumă.
Se pune untul într-un vas rezistent la căldură (și tot cu fund mai gros) și se lasă să se topească încet, pe foc mic, apoi să se rumenească și să atingă acea culoare aurie închisă și mirosul de alune de pădure.
Se ia de pe foc.
Peste ouăle bătute se toarnă încet și treptat smântâna fierbinte și se amestecă, se amestecă până când terminăm cu ea. Se adaugă untul (puteți să adunați cu lingura doar untul, nu și reziduurile de pe fundul vasului, deși, cumva eu nu am ținut cont și am pus si o parte din ele). Se adaugă și extractul de vanilie și cam asta este toată treaba.
Urmează partea cu coptul. Dacă aveți cuptor cu aburi, băgați la copt la 160 grade C, abur 25%.
Dacă nu, se procedează ca în imagini: se pune apă fierbinte într-o tavă de cuptor, se pune vasul cu crema în tavă- apa nu trebuie să depășească pereții vasului, desigur. Se lasă la cuptor cam 20-30 minute (depinde și de dimensiunea vasului/vaselor în care se coace crema- ideal ar fi ca la verificare să fie fermă dar să tremure oleacă când se mișcă vasul).
Dacă nu vreți crustă aurie deasupra, puteți acoperi vasul cu hârtie de copt. Pe mine nu m-a interesat acest aspect.
Se lasă la răcit, apoi la frigider vreo 3-4 ore. Când se servește, se ornează cu fructe și nom nom nom.
Note:
Cremă la cuptor mai găsim și la:
Anda Calinici– cu salcâm
Simplu și bun– cu ciocolată albă, rozmarin, strat de caramel
Prăjiturici și alte dulciuri– clasică, cu vanilie și strat de caramel
Happy Cooks– cu tonka
3 Comments
Dia
8 februarie 2016 at 22:11ma tenteaza si pe mine reteta asta, nu pare greu de facut si imi imaginez deja ce gust bun trebuie sa aiba! P.S. imaginile de la fata locului sunt pur si simplu fenomenale! sa ne mai aduci poze din Finlanda!
Laura Teodora
15 februarie 2016 at 13:38Pfai, pe cât de gustoasă pare, pe-atât de complicată și e. Am nevoie și eu de-un concediu în Finlanda ca să mă mobilizez s-o fac.
rasfatdinpiata
16 aprilie 2016 at 12:15O sa incerc si eu reteta aceasta, este fresh!