Şi m-am apucat de săpat pe net. Şi am tot dat de una, de alta dar în principiu, baza supei era cam la fel: oase de vită fierte, cu diverse mirodenii şi 1-2 legume.
la un moment dat, pe când mă pierdusem iremediabil studiam site-ul Zencancook am găsit şi o reţetă de Pho. Cu un os cu măduvă tronând în mijlocul bolului cu supă. Şi m-am simţit fix AŞA. Pentru că deşi eu şi măduva am fost inamici când eram la o vârsta fragedă şi bunica tot încerca să mă convingă cât este de bună, de vreun an-doi am început să consum făcută la cuptor cu sare, usturoi şi întinsă pe pâine.
Revenind, reţeta de azi am adaptat-o după cele două postări de pe Steamykitchen, unde o persoană la fel de curioasă ca şi mine s-a apucat să studieze această supă (şi să ajungă la perfecţiune cu ea).
În principiu, nu ar fi greu de făcut însă necesită anumite mirodenii şi ceva mai mult timp. M-am gândit eu să fac mai multă data viitoare şi apoi să păstrez la congelator.
Ingrediente pentru baza supei (ies cam 4-6 porţii în funcţie de dimensiunea bolului)
aproximativ 2 kg de oase de vită (cu măduvă)
o jumătate de ceapă mare uscată
2 căţei de usturoi (unii pun şi mai mulţi, alţii deloc)
1 bucată de ghimbir de vreo 40-50 g
2 beţe scorţişoară
2 linguriţe seminţe de coriandru
1 linguriţă seminţe fenicul (eu nu am avut)
3 steluţe de anason
3-5 cuişoare
1 fruct uscat de cardamon verde
aprox. 2,5 litri apă x 2
2 linguri şi jumătate de sos de peşte
1 linguriţă zahăr
Ingrediente pentru servit
150-300 g muşchi de vită
2-3 cepe roşii
2-3 cepe verzi (frunze)
germeni de soia după gust (se găsesc cam la orice supermarket, conservaţi în apă)
DAR, eu am pus la germinat seminţe de fasole mung
1-2 ardei iute roşii proaspeţi sau uscaţi
1 legătură de coriandru verde (faceţi un efort dacă nu vă place- eu îl cam urăsc dar în supa asta îi găsesc rostul)
2 lime
opţional: o legătură mică de mentă proaspătă
tăiţei de orez/ fidea de orez, vermicelli
Atenţie! Găsiţi toate aceste ingrediente la Plafar şi magazine similare, băcănii şi raioane cu produse internaţionale ale supermarketurilor.
Se porneşte cuptorul şi se lasă la încins la 150 grade C. Se spală oasele de vită, se pun într-o tavă rezistentă la temperaturi mari şi se bagă la cuptor pentru 10-15 minute.
Ghimbirul se spală şi se taie felii. Se pune o tigaie pe foc şi când este bine încinsă se pune ceapa cu partea tăiată în jos, feliile de ghimbir şi căţeii de usturoi tăiaţi pe jumătate (tot cu partea tăiată în jos). Se lasă până se rumenesc (feliile de ghimbir se şi întorc).
Se lasă deoparte, se scot oasele de vită din cuptor, se pune o oală cu apă la fiert şi când clocoteşte se pun oasele în ea. Se ţin vreo 10 minute pe foc mare, în clocote. Se scot, se aruncă apa şi se curăţă oala, se pune apă curată (tot vreo 2 litri).
Cât fierbe apa se pune din nou tigaia pe foc, iar când este încinsă se pun beţele de scorţişoară, cardamonul, cuişoarele, seminţele de cardamon, cele de feniculul şi steluţele de anason. Se rumenesc pe toate părţile fără să se ardă.
Revenind la oala cu apă, când începe să clocotească, se pun feliile de ghimbir, ceapa, usturoiul, oasele de vită şi toate mirodeniile. Se aduce la punctul de fierbere şi apoi se lasă focul la minim pentru 1 oră şi jumătate, maxim două.
După această perioadă se ia supa de pe foc şi se strecoară.
Dacă nu serviţi imediat, sfatul meu este să o puneţi în pungi sau recipiente şi s-o păstraţi la congelator.
Pentru servire se fac următoarele operaţiuni: carnea de vită se taie felii/ fâşii foarte foarte subţiri, la nevoie se bat uşor cu lama cuţitului (mi-a şoptit mie Florin).
Cepele se curăţă, se spală şi se taie fin (ceapa uscată juliaine, cea verde felii fine pe diagonală), coriandrul (şi menta) se spală şi el(e) sub jet de apă şi se lasă la scurs. Ardeii iuţi se taie felii subţiri.
Germenii de mung (sunt necesare cam două zile de când îi puneţi într-un vas cu un strat de apă şi până germinează) se clătesc.
Germenii de soia se scurg de apă.
Lime-urile se taie felii pe lungime.
Tăieţeii se fierb conform instrucţiunilor de pe pachet dacă sunt mai groşi sau se pun ca atare în bolul de servire (vermicelli). cei proaspeţi se pun fără fierbere, dar la noi nu prea am văzut.
Servirea: se pun în bol toate cele adică tăiţeii, ceapa uscată felii subţiri, ceapa verde felii subţiri, ardeiul iute, germenii de soia, cei de mung, carnea (crudă) şi se toarnă 1-3 polonice de supă foarte fierbinte peste ele. Se ornează cu coriandru verde şi mentă verde. Ornează e aşa cumva spus pentru că acestea îşi lasă aromele şi întregesc minunăţia.
În Gake no Ue no Ponyo este o scenă adorabilă în care mama lui Sosuke prepară ramen şi acoperă vasele câteva minute până se gătesc uşor toate ingredientele.
Înainte să pun pozele şi să public postul vreau să le mulţumesc Ioanei şi lui Florin pentru sugestiile referitoare la carnea pentru servit. Ioana mi-a sugerat să pun direct carpaccio de vită şi să scap de „chinul” pregătirii cărnii, iar Florin mi-a sugerat muşchiuleţul şi modul de preparare. Asta pentru că la prima supă am folosit un rasol alb tăiat fâşii care la finalul gătirii era ca o talpă de pantof vechi: tare şi uscată.
Am pus în imagini şi varianta cu fâşiile tari de carne. Cam aşa arată supă servită la Toan’s dar carnea e fragedă. Şi nouă ne place mult. Suntem vreo 4 la birou care o comandăm măcar o dată pe săptămână.
Ce diferenţe sunt între Pho-ul făcut acasă şi cel de la restaurantul amintit? În primul rând al meu e mult mai aromat. Iar după două zile de aşteptat în frigider după tranşa a doua de carne a fost şi mai gustos decât mâncat proaspăt. Cumva aromele s-au liniştit şi combinat într-o minunaţie.
6 Comments
Ioana_m
21 august 2013 at 13:50Super! De abia astept sa o fac si eu acasa. Q: de unde ai luat bobite de fasole mung sa le pui la germinat? Si unde ai gasit oasele alea cu asa multa maduva? Eu mereu cumpar oase pt caini sa le fac supa (desigur cand vad din astea cu maduva multa le pastrez pt mine), dar nu am o sursa sigura. And i love it. Mersi pt research si reteta.
PS: Totally diggin’ za cats.
Sava Mihaela
21 august 2013 at 13:53Pff, ai munict putin. Pun pariu ca a meritat din plin.
Cătălina
21 august 2013 at 14:03Oasele astea au fost de la metro dar am mai găsit cu măduvă multă pe la Billa şi pe la unele măcelării arăbeşti.
Cred că fasolea mung o am de la Andie (andie.ro). Dar spune Edith aici http://www.edithskitchen.ro/2011/07/salata-de-fasole-mung.html pe unde se mai găseşte. Eu am văzut si la Mega la zona bio.
Cătălina
21 august 2013 at 14:04Oho, data viitoare fac mai multă 😉
Violeta
22 august 2013 at 17:35Daca e din Vietnam sigur e vita ?
Cătălina
22 august 2013 at 18:55Foarte sigur 🙂 http://en.wikipedia.org/wiki/Pho