A fost destul de simplu s-o conving însă că e cazul să introducă şi această legumă în lista celor pe care le consumă frecvent.
Într-o seară de duminică, aşteptându-i pe Ana şi Radu să se întoarcă de la munte, aveam mare chef de gătit, aşa că am pregătit o pulpiţă de miel marinată cu multe ierburi şi o garnitură de conopidă gratinată.
Conopida era mai mult pentru mine, pentru că îmi place mult. Dar ce să vezi? Exact, Ana a mâncat şi i-a plăcut.
E toamnă, dragi şi drage, aşa că piaţa duhneşte de legume proaspete şi bune, aşteptând să fie gătite şi pregătite pentru iarnă. Conopida este una dintre ele.
Reţeta este adaptată după cea din cartea „Special legumes!” din colecţia de la Marabout Chef.
Dar iată de ce aveţi nevoie:
0,75 – 1 kg conopidă albă proaspătă sau congelată
50 g unt plus 1 lingură pentru uns tava
35 g făină
375 ml lapte cald
60 g brânză dată pe răzătoarea mare (poate fi gruyere, emental, parmezan- eu am folosit parmezan)
20 g parmezan ras fin
1 lingură de pesmet
În primul rând se dă drumul la cuptor şi se reglează la 200- 220 grade Celsius (respectiv treapta 4- 5).
Dacă folosiţi conopidă proaspătă începeţi prin a o opări în apă cu sare aproximativ 10 minute.
Apoi ungeţi o tavă (cu diametrul de vreo 23 cm) cu unt şi aşezaţi conopida încât să aibă toată loc, fără să o rupeţi în bucăţi prea mici.
Într-un vas se pune la topit untul şi apoi se adaugă uşor făina. Se amestecă până când se întăreşte, ceea ce nu ar trebui să dureze mai mult de 1 minut (maxim 2), apoi se toarnă laptele cald puţin câte puţin până se înglobează tot şi se obţine un sos (bechamel pe numele lui).
În sos se adaugă brânza dată pe răzătoarea mare, amestecându-se cu spor, apoi se toarnă peste conopidă având grijă să fie acoperită cam toată.
Se presară pe rând întâi parmezanul ras mic şi apoi pesmetul şi se bagă la cuptor.
Cei din carte zic că se lasă cam 15 minute, dar cred că 25 e mai corect. În principiu, conopida trebuie să se gratineze frumos şi să aibă o culoare aurie, cu pete uşor „arse” din loc în loc.
Poftă bună. 🙂
1 Comment
iulia
28 martie 2011 at 15:57Delicioasaaaaaaaaaaaaa….pana si Stefan a mancat cateva lingurite :))) o sa o incerc si in combinatie cu alte legume