Menu

Poveste cu rosii

salata rosii mici (4 of 7)-Exposure2Era prin vara lui 2001. Tocmai ma intorsesem din prima mea experienta de peste hotare- 3 luni in Franta, bursa, programul Leonardo.

Bunica avea gradina si ma ocupam eu de ea. In anul acela insa, am pierdut trei luni de munca (sapa, apa, copilit si altele) la tomate si ce mai era pe acolo.
Nu eram defel o sclifosita la mancare dar in Franta intorsesem cu sila fata de la farfurie cand mi se daduse potarniche in sos de ciocolata (era intreaga si ma privea cu ochii ca niste margele negre, asa, cum sa zic, cu tristete) si ma tulbura gandul ca la desert trebuia de multe ori sa mananc acele branzeturi cu mirosuri de ciorapi nespalati sau mai grav. Asta cand ieseam in oras invitati de niste dragi doamne pe care le-am cunoscut acolo (Monique si Marie-France), pentru ca, in rest, ne descurcam ca orice student cu ce puteam cumpara si gati.

In orasul in care eram cazati (Angers), in anumite zile aveau loc asa numitele piete in aer liber. Si mergeam cu drag si cu speranta ca o sa gasim ingrediente ca acasa si ca o sa putem gati ca acasa. Doar ca pe tarabele pline cu verdeturi nu am gasit niciodata leustean, la cei care faceau branzeturi nu am gasit nicioadata telemea, iar rosiile erau tari si fara gust.
Ce sa fac, inca nu ma desprinsesem complet de bunica si nu incercasem alte bucatarii in afara de a ei. Francezii nu faceau salata de vinete ci le taiau felii si le prajeau in putin ulei cu sare. Ciorba cu leustean era o utopie, salata cu branza si rosii un motiv de suferinta (pentru ca lipsea).

Asa ca i-am scris bunicii. Si cum profesoara care ne avea in grija mergea in Romania pentru rapoarte cam o data pe luna, ne-a adus de la bunica un saculet de leustean uscat si o cutie plina cu saleuri si cornulete. Ce fericiti am mai fost. Bagam nasul in leusteanul uscat si credeam ca visez.
Asa ca am inceput sa pregatesc supe cu leustean, cum puteam mai bine: cu dovlecei, fasole verde si altele.

Pentru prima data am vazut atunci cu arata o plita ceramica si imi era ciuda ca nu puteam face ardei copti si salata de vinete. Pana intr-o zi cand am imbracat pur si simplu niste vinete in staniol si le-am lasat pe plita. Timp in care spalam rufe la baia comuna. Din cand in cand mergeam sa le intorc si sa vad daca totul e in regula. Caminele aveau un regulament strict si daca bucataria (comuna si ea) era gasita murdara sau cu chestii lipsa, era inchisa o perioada si trebuia sa te descurci altfel cu mancarea. Cam pe la a treia intoarcere a vinetelor am constatat ca in bucatarie, langa plita de gatit se stransesera o gramada de fete care nu intelegeau ce sunt mumiile alea in staniol si de ce trebuie sa stea acolo. Le-am explicat ca incerc sa reproduc o salata care se face vara des la noi si ca o sa le dau sa guste daca doresc. Frantuzoaicele, obisnuite cu mancarea la conserva si cu crenvursti mi-au strambat din nas de parca le invitasem sa manance cine stie ce extraterestri. Colega din Maroc, care stia cam despre ce e vorba si binenteles colegii romani, abia asteptau sa ne bagam cu mainile si baghetele in castron. Ceea ce am si facut cand a fost gata.

Revenita in tara, dupa cum spuneam mai sus, tocmai cand ni se coceau primele rosii, am ales impulsiv o dieta cu salata de rosii, telemea si ceapa pentru vreo 3 saptamani. Nu reuseam sa ma satur de ea. Mai bagam si cate un ardei, mai inmuiam bucati de paine in sosul ala bun care ramane la sfarsit si ma bucuram de fiecare imbucatura. Eram Acasa.

Bunica era fericita sa ma revada acasa si disperata sa gateasca ciorbe si mancaruri pe care le ocoleam ca sa ma ocup de salatele de vara ce-mi lipsisera atat de mult.

Am vrut sa scriu putin azi, dar m-am intins la vorba.

Voiam sa scriu despre salatele cu rosii si branza de pe la noi si din alte parti. Pentru ca nu numai noi suntem nebuni dupa ele:

1. Salatele romanesti cu rosii: simple, cu ulei si sare sau cu telemea, ardei gras, ceapa, ulei si sare sau cu ardei, castraveti, telemea, ulei si sare. Cu o painoaca alaturi. Eventual prajita.
2. Salatele italiene: caprese cu mozarella, busuioc, rosii, ulei de masline si sare sau panzanella
3. Grecesti: cu feta, ulei de masline, masline negre, castraveti sau cu haloumi la gratar, ulei de masline, rosii coapte
4. Turcesti: Çoban Salatası cu rosii, castraveti, ardei gras, ardei iute, patrunjel, taiate cubulete, pus sare si ulei de masline
5. Englezeasca (cica cele mai bune ar fi rosiile din Jersey): rosii de mai multe feluri cu ulei de masline, otet baslamic, sare, piper- a la Jamie Oliver
6. Americana: rosii cu porumb, fasole neagra, ceapa, ulei de masline, usturoi, sare, piper.
7. Frantuzesti: rosii Inima de Bou sau Marmande cu sos special de mustar, ulei de masline, ceapa, usturoi, otet, mult patrunjel si mult busuioc- cum pregateste mama lui Raymond Blanc, sau salata simpla cu rosii, ceapa, ulei de masline, otet, sau o salata din sudul Frantei: tomate, fasole verde, multe ierburi aromatice, ulei de masline, otet.
8. Spaniole: simpla cu rosii, ceapa, ardei, otet, ulei de masline, sau mai balamuc cu rosii, jamon Serrano, branza Manchego, ceapa, usturoi, patrunjel, migdale, ulei, otet, sau ceva din Andaluzia cu rosii, chorizo rumenit in tigaie, ceapa, ulei de masline, otet.
9. Nu stiu ce origini are ca o gasesc pe la toti, dar o mancam cu placere la Voila de cate ori ne-o strecoara Radu ca introducere la pranz: salata de rosii grase si suculente, cu multa branza de capra, otet balsamic si ulei de masline.

Va astept cu alte optiuni de salate cu rosii, sunt singura ca aveti o gramada de idei.

Va prezint si eu una mai jos apoi va si dau cateva sugestii de locuri de unde puteti achizitiona aceste minunate fructe legume.

Sosita de la culturile experimentale de la Republica Bio (despre care am scris impreuna cu Andie la ea pe site), in cadrul seriei de articole „Caut Producator Local„, m-am gasit in fata unei ladite pline cu legume proaspete: vreo 7-8 soiuri de rosii, ardei gras, ceapa, dovlecei, si multe ierburi aromatice. Am mancat cateva feluri de salate, am mai copt niste vinete de la Ecoshopping, facut supe de legume calde si reci si vreo saptamana mi-a mers atat de bine incat la vizita la medic mi-am atras niste complimente de numa’.

Asadar, pentru salata din imagine am folosit cateva feluri de rosii (de la Republica Bio), din care doresc sa amintesc:
a. „Inima de Bou” pentru ca e suculenta si carnoasa (si pentru ca are coaja subtire),
b. Rosii cherry verzi numite Green Doctors, pentru gustul extraordinar de dulce,
c. Rosii cherry Helsing Junction Blues pentru frumoasa culoare inchisa si pentru gustul dulce-acrisor,
d. Pink Tiger pentru gustul acrisor si eleganta din farfurie- sunt rosii cherry lunguiete de culoare roz, cu striatii galbene,
e. White beauty (cred), o tomata aproape alba, cu coaja catifelata, cu pulpa carnoasa si dulce,
f. Gold Berries Tomatoes– niste tomate cherry in doua culori contrastante, galben si indigo, si altele pe care nu le-am identificat momentan.

Ceapa rosie tanara (la legatura) luata de la Ecoshopping
Busuioc tailandez, busuioc genovez si busuioc rosu luat de la Ecoshopping
Telemea de capra de la urda.ro
Sare de Guerande
Ulei de nuca de la Bufetto

A fost minunata si mai mult decat indestulatoare. Ar fi fost perfecta cu niste bagheta prajita si frecata bine cu usturoi 🙂

Asadar, in incheiere, va las o mica lista cu producatori locali de la care ma aprovizionez cu legume, uleiuri si lactate:

A. Legume de Tara, sunt primii pe care i-am incercat si de care am prins mare drag. Au si uleiuri presate la rece (il recomand pe cel de floarea-soarelui), paine cu maia, lactate, dulceturi, rate, curcani, pui, oua, rasaduri si alte nebunii.
B. Ecoshopping, copilul a doi frati gemeni (Mihai si Gabriel Corbu)- au legume de tot felul, fructe si miere- sunt foarte atasata de produsele lor.
C. Urda.ro– de la care iau lactate excelente: au tot felul de branzeturi, smantana grasa, unt excelent, smantana pentru frisca (de vis)
D. Republica Bio– inca nu vinde produsele din gradina pentru ca sunt in faza de experimente dar daca stati in Corbeanca poate mergeti pe la ei sa va faceti o idee.
E. CAP Gurbanesti, am gasit produsele lor in diverse magazine. Cultiva rosii, mai ales.
F. Bufetto– au ulei de nuca presat la rece
G. Ferma Caprina– au numai lactate si produse secundare (sapun, de exemplu) din lapte de capra. Recomand cu multa caldura untul de capra, laptele crud de capra si telemeaua. Ferma Caprina publica periodic pe pagina sa de Facebook analizele pe care le face produselor sale.
H. Coroane sparanghel– producători de sparanghel din Buzău. Primăvara devreme vând și coroane (rădăcini) pentru înființare de culturi. Se poate comanda online sau mai vin ei din când în când la Târgul de la Agronomie.
I. Ograda lui Luca– este copilui lui Mihai Luca. De la el puteți cumpăra atât chestii cultivate cât și plante, ciuperci, fructe, flori din flora spontană. De asemenea, brânzeturi, siropuri, dulcețuri, zacuști.
J. Grădina lui Andrei– de la el am luat cele mai gustoase și zemoase roșii pentru suc. Mama a fost tare mulțumită. Și eu la fel.

Am scris mult dar sper sa va placa si sa va indrume spre a manca ceva mai sanatos (macar din cand in cand).

Daca nu va place, puteti arunca cu rosii in mine 😉 Nu ma supar!

1 Comment

  • Sorin
    6 mai 2017 at 21:32

    Misto 🙂 articol. Rosiile sunt preferatele mele. As manca rosii preparate in toate felurile. Cel mai mult imi place combinatia aia cu telemea de capra si otet balsamic putin oregano sau cimbru si extazul e aproape.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.