Reţete cu tag-ul ‘ciuperci’

Fricassée cu ciuperci de pădure

Din ciclul “iar am pus prea mult pătrunjel”, vă prezint această simplă rețetă plină de ciuperci și bunăvoie (are cidru în ea, merge și cu vin).

Treaba asta am văzut-o prima dată într-un video făcut de Raymond Blanc acum ceva ani (omul are o serie întreagă de rețete video care mai de care mai (ne)bune).
E toamnă și pădurile ar trebui să abunde (încă) de ciuperci. Încă mai e sezon de gălbiori, gălbiori de toamnă și hribi aici în nord iar mai spre sud se găsesc încă hribi, bureți lăptoși și rusule. În altă ordine de idei, merge și cu ciuperci uscate și rehidratate. Dar atenție! Unele ciuperci de pădure/câmp nu trebuie consumate cu alcool (de altfel, alcoolul nu trebuie consumat până în următoarele 48 ore de la consumarea ciupercilor). Cea mai cunoscută de acest tip este Popenchi, burete de cerneală (Coprinopsis atramentaria).

Revenind la rețetă. De obicei, fricasée-urile au printre ingrediente pui, porc, vită, ba chiar și iepure și smântână dulce. Nu e cazul aici. Rețeta este vegană, în cel mai “rău” caz se poate adăuga niște bacon afumat pentru un plus de savoare 😛

Citeşte mai departe »

Ghebe și metode de conservare

Conserve ghebe-4De câte ori aud cuvântul ghebe mi se declanşează un mecanism în creier care mă trimite departe în copilărie, în vacanţe, când bunica se întorcea încărcată de la Vatra Dornei. Şi de obicei aducea ghebe murate-n saramură, tăieţei de casă, smântână de bivoliţă grasă de sta lingura ţeapănă în ea, brânză bună bună

Ţin minte că ghebele mi le punea dimineaţa-n omlete sau le mâncam aşa, murate, pe pâine.

Acum două zile, vecinul Tzap mi-a dat de lucru după ce în prealabil m-a sunat să mă întrebe dacă vreau ghebe, că-s o grămadă pe marginea drumului, pe la Voineşti.

Citeşte mai departe »

Coq au vin (Cocoş în vin)

Din când în când mă mai pricopsesc cu o pasăre de curte. Îmi trimite mama, găsesc eu pe la diverse femei prin piaţă. Cert e că trag “cu dinţii” de biata pasăre până scot ce e mai bun din ea (ciorbă cu borş şi leuştean, tajină cu lămâi murate şi năut şi altele). Cum se apropia vacanţa (prea scurtă) cu Juha, am decis că zburătoarea pe care o aveam în congelator, îşi va găsi destinul într-un vas de fontă, cu ceva legume, într-o mare de vin roşu. Mai ales că individa părea de la o poştă de fapt cocoş 🙂

Se zice că un conducător galez i-ar fi trimis (ca semn al vitejiei galilor), lui Iulius Cezar (cel care îi tot asedia), un cocoş bătrân. Ca răspuns la acest dar, Cezar l-ar fi invitat la rândul său la o cină al cărui punct forte era cocoşul cu pricina gătit în vin.
Reţeta în sine nu apare în documente până pe la începuturile secolului XX. Se acceptă însă existenta unei reţete de pui în vin alb publicată într-o carte de bucate pe la anul 1894.

Lăsând istoria la o parte şi revenind la cocoşul nostru, un lucru este cert: nu este un fel de mâncare gata în doi timpi şi trei mişcări.

De altfel, cheia reţetei este timpul: cât stă la marinat în vin, cât stă în vas la gătit pe foc mic. Aşadar, în afară de ingrediente, cumpăraţi şi ceva răbdare şi opritoare de creştere a urechilor.

Am încercat să reproduc cât mai bine reţeta clasică, aşa că m-am oprit la cuisine francaise.

Citeşte mai departe »

Supă finlandeză de hribi (Herkkutattikeitto)

Am mâncat multe supe cu ciuperci în viaţa mea, dar mi-au plăcut foarte mult două: o supă de hribi şi gălbiori în pâine, făcută la Cinciş, Hunedoara din care am mâncat zi de zi câte două porţii şi supa de faţă.

Am primit în dar de la prietenele mele Marika şi Johanna (ajutate în a alege şi de Juha, prietenul meu), o carte cu reţete tradiţionale finlandeze. Şi anume, The Food & Cooking of Finland, scrisă de Anja Hill.

Hribii (herkkutatti), ingredientul principal al acestei supei, cresc mai ales în sudul şi în partea centrală a Finlandei şi sunt folosiţi în diferite preparate culinare.

Eu am adăugat şi câteva champignoane (Agaricus bisporus) pentru că era cam târziu să ies să cumpăr hribi în plus, iar Juha mi-a spus că supa iese excelentă şi cu gălbiori.

Citeşte mai departe »

Salată de vită cu ciuperci

Încheiem săptămâna dedicată mâncării chinezeşti cu o salată din carne de vită, ciuperci şi alte bunătăţi.
Poate vă va părea puţin cam complicată dar nu este chiar aşa.

Vă recomand ca atunci când o asezonaţi, să insistaţi şi pe condimente ceva mai puternice la gust, altfel, ea salata în sine va fi destul de simplă la gust.

Reţeta este luată şi adaptată din cartea 500 chinese recipes.

Citeşte mai departe »