M-am încumetat cu greu la această provocare în mare datorită standardelor ridicate impuse de colega. Dar, uite că s-a întâmplat minunea şi a venit vremea să vă prezint o prăjitură, venită bineînţeles din zona arabă: Namoura. Pentru că în ziua în care am avut seara arăbească planificată mai trebuia să fac warak, tabouleh, fattoush, hummus, mutabbal şi ayran-uri, prăjitura trebuia să fie cât mai simplă, ca să mă incadrez în timp, dar totuşi să păstreze specificul. Aşa şi este, extrem de simplă… să vedeţi…