Cu ocazia serei arăbeşti pe care m-au convins Rux şi frate-miu să o fac, mi-am zis că trebuie sa fac şi hummus ca să completeze seria de pe site. Până atunci îl mâncasem doar pe la restaurantele libaneze din Bucureşti şi îmi plăcea tare. A mers de minune cu salatele (tabouleh şi fattoush) şi lângă un pahar rece de ayran cu mentă şi usturoi, de data asta făcut cu lapte de oaie şi bivoliţă. Provocarea a fost să o fac şi pe Cătă să mănânce, fiind dintre chestiuţele despre care mă anunţase că nu-i plac.