De o săptămână am devenit femeie de casă (adică nu mai merg la birou). Dar merg la piață însoțită de mama și nepoți așa șontâc-șontâc și ținându-mă de burtoi burtă. Pentru că nu mi se pare nimic mai trist decât să treacă vreme fără să știi ce-i nou la tarabe și cum mai evoluează marfa. Ei bine, ultima dată am plecat cu gând să îmi iau pepeni (mulți pepeni, toți pepenii). Am tot visat să mănânc mult și rece și să stau apoi întinsă grohăind mormăind încet de plăcere. Doar că am luat pepeni de 3 feluri, brânză, piersici, porumb,…