E ceva vreme de când nu am mai scris pe blog. Pun pariu că e la fel de uitat de către cititori pe cât a fost uitat de mine. Dar uite că un anume cofetar plus ceva circumstanțe mai fericite din viața mea mă cam îndeamnă să mă reapuc de scris. Am ruginit foarte tare și la capitolul fotografii dar fiți fără grijă, îmi revin încet încet. Rețeta aceasta este denumită de fapt de autorul ei „Cookies Démoniaques” pentru că acești biscuiți sunt atât de buni încât… hm… cum să zic. Noi i-am mâncat ultrarapid. Ca și cum până și…