Arhiva categoriei ‘Scandinavă’

Cătălina
Review-uri restaurante
Scandinavă

8 December 2015
5 Comentarii

Restaurant ASK, Helsinki- o stea Michelin

Ravintola ASK-9

Română

Toamna aceasta am fost din nou în Finlanda și am hotărât că ar fi cazul să vedem ce are de oferit Helsinki iubitorilor de mâncare bună. După câteva căutări și câteva bloguri de food citite am aflat de restaurantul ASK. Restaurantul este deschis de 3 ani și a acumulat în tot acest timp review-uri foarte bune și o stea Michelin. Ne-am rezervat două locuri la cină și ne-am și primit confirmarea. Odată cu ea, am primit și câteva instrucțiuni, printre care aceea de a ne rezerva 3-4 ore din timpul nostru pentru a putea trece prin tot meniul și băuturile aferente lui. Deja ne era cert că nu va fi vorba despre o cină obișnuită.

Restaurantul ASK cu o stea Michelin e deținut și condus cu mâini blânde și inovatoare de către cuplul format din Linda Stenman-Langhof și Filip Langhof. Puteți citi despre ei și povestea lor în acest interviu.

Restaurantul este ascuns undeva în apropierea centrului orașului Helsinki, pe o străduță tăcută din cartierul Kruununhaka. Restaurantul este destul de greu de remarcat de afară, iar odată intrat descoperi o sală de mese mică, decorată foarte simplu dar elegant. Restaurantul are doar 26 locuri și aproape toate erau ocupate când ne-am făcut și noi apariția în acea seară de joi.

Am fost primiți călduros și îndrumați către masa noastră. După ce ne-am așezat comfortabil am fost întrebați dacă nu dorim să deschidem seara cu șampanie. Și binențeles că am acceptat! La acest moment și-a făcut apariția somelierul nostru, Angel, care ne-a prezentat un mic istoric al podgoriei și ne-a turnat în pahare șampanie Fourny & Fils Blanc de Blancs.

Nu am terminat bine de făcut încălzirea că au început să vină aperitivele și vinul ce le însoțea. Restaurantul nu are chelneri, cei care servesc la mese fiind înșiși chefii. Și asta mai ales pentru că ultimele retușuri din farfurie le făceau în fața noastră. În același timp, prezentau rând pe rând ingredientele și metoda de preparare pe scurt, atenționându-ne dacă trebuia să ne ferim de oase, alice- ceea ce nu a fost cazul, totul era impecabil.

Citeşte mai departe »

Plăcințele kareliene (Karjalan piirakat)

Karjalan piirakka_mici-115În primele mele drumuri în Finlanda, Juha mi-a făcut cunoștință cu multe preparate tipic finlandeze (neaoșe sau moștenite de la cotropitori). Printre ele a fost și unul care mi-a rămas pe veci la inimă și anume, Karjalan piirakat.

Plăcințelele kareliene sunt formate din două părți: învelișul subțire din amestec de făină de secară și grâu și umplutura din orez fiert în lapte. Alături se poate face muhavoi (amestec de ou fiert tare și unt moale, sare, piper).

Fiertura de orez trebuie să fie cremoasă. Nu trebuie să fie uscată, orezul nu trebuie să absoarbă tot lichidul.

Tradițional, plăcințelele kareliene se făceau din secară și umplutura din orz sau kama (un amestec de făinuri: orz, secară, ovăz și mazăre). Apoi, pe măsură ce au început să se găsească mai multe tipuri de cereale (din import, mai ales), s-a trecut la amestec de secară și grâu pentru înveliș și la cartof sau hrișcă apoi orez sau mei pentru umplutură.

Versiunea de față se găsește cel mai des și să fiu sinceră doar așa am și mâncat. În magazinele finlandeze, aceste plăcințele se găsesc gata preparate și apoi congelate. Acasă se bagă la cuptor și apoi se consumă cu munavoi.

Citeşte mai departe »

Floare din aluat cu cremă de brânză și afine (mustikkanyhtopulla)

Pulla cu afine-152Am avut un mic “șoc” când am auzit cum spun finlandezii la pâinea dulce (cozonac, brioșe și altele asemenea). Se poate vedea și în titlu de altfel. Și cum cafeaua nu prea merge fără ceva dulce alături în niciun loc din Finlanda, de multe ori veți găsi prin meniuri cuvintele: “kahvia ja pulla”, unde kahvia înseamnă “cafea” iar celălalt înseamnă brioșă sau ceva similar.

Rețeta de față a fost preluată de Juha de pe un site din care se inspiră de cele mai multe ori când dorește să gătească mâncăruri de-acasă (Valio fiind unul dintre cei mai mari producători finlandezi de lactate- colectează lapte de la fermieri și îl procesează).

În afara acestor mici detalii, trebuie precizat că această rețetă face parte dintr-o colecție frumoasă de rețete scandinave, a doua etapă a proiectului culinar început de Savori urbane, The Food Connection, la care participă 24 bloggeri români. Gazda din această lună este Teo Rogobete și la ea pe site veți găsi mai multe detalii.

Vă las, așadar, în compania lui Juha și a felului în care el lucrează aluaturile: relaxat, simplu, bun.

Citeşte mai departe »

Chisăliță (Kissel) de rubarbă și căpșune. Înghețată de căpșune din trei ingrediente.

Kissel de rubarba si capsune-55_micAcum vreo două săptămâni după ce transplantasem rubarba în grădină, Juha mi-a dat la vizionat o rețetă de kissel. Norocul a făcut ca după o săptămână, să mă sune Ioana și să-mi spună a găsit rubarbă la Câmpulung și să mă întrebe dacă vreau și câtă. Binențeles că am vrut și am luat vreo 4 kile. O parte dintre pețioli se odihnesc acum în congelator pentru niște rețete viitoare.

O parte le-am făcut sos pentru o înghețată de salcâm și o parte au intrat în această rețetă.

Cu gândul la cuvântul “kissel” și la cât de familiar sună, mi-am dat seama și, mai târziu, am verificat pe dexonline care e treaba cu el. Așa am aflat că din el se trage al nostru “chisăliță”=Compot, hoșav, fertură [!] de fructe cu zahăr orĭ fără zahăr. Desiguri, nordicii au pus zahăr în al lor pentru că ei preferă deserturile mai dulci. Dar cum eu merg mai mult pe cele dulci acrișoare, am pus miere (și am pus puțină)

Din cantitățile de mai jos mi-a ieșit aproximativ un litru (un pic mai mult) de chisăliță.

Citeşte mai departe »

Cea mai simplă plăcintă cu mere şi rubarbă. Şi o invitaţie.

Placinta de rubarba si mere padurete-12micE cam târziu pentru căutat rubarbă acum, dar reţeta aceasta va fi bună la anul când va apărea din nou pe piaţă.

Recunosc, rubarba din imagini am cules-o cu mânuţele astea două din grădina mamei lui Juha. În nord(ul lumii) toate se coc şi recoltează mai târziu ca la noi.

Nici nu visam să mai fac ceva cu rubarbă în acest an, numai că tot plimbându-mă prin ograda mare din Vammala, am găsit un loc ferit de găini (înconjurat cu gard din sârmă de metal) care avea cultivat pe el vreo două plante de tomate, sfeclă, dragavei şi rubarbă.

Citeşte mai departe »

Ruladă cu cacao și căpșune (fără gluten)

JUH_0058Şi cum stătea pofticiosul de Juha şi visa la o prăjitură de înfulecat savurat singur, i-a venit în minte reţeta de faţă.

Care este destul de simplă şi mai ales (constatând după rapiditatea cu care a mâncat) gustoasă.

Şi dacă ingredientele cumpărate sunt studiate atent (citit etichetele în prealabil), lipsită sau cu o cantitate mică de gluten- deci bună pentru cei cu intoleranţă la respectiva proteină.

Citeşte mai departe »

Rillettes de somon

JUH_0044micAcum ceva vreme Juha a participat la un concurs în Finlanda. Trebuia să prezinte o reţetă care să meargă bine cu pâinea produsă de cel ce iniţiase concursul.

S-a hotărât să facă o reţetă de rillettes de somon de care voiam să mă apuc eu la un moment dat.

Iată mai jos cam ce a ieşit.

Română (for english scroll down):

Citeşte mai departe »

Mead and doughnuts- Mead şi gogoşi (articol în engleză şi română)

Gogosi si mead_28The Walpurgis Night , the first night of May, and the following day, is a big celebration in Finland, Scandinavia and the Northern Europe. In Finland the first of May, called vappu, is a national holiday and traditionally workers’ and students’ festival. If the weather is nice (it usually isn’t) people go out for picnic and champagne, or if you prefer, beer and booze.

People who rather stay home might eat traditional food, and have some home-made doughnuts and mead for dessert. Doughnuts are deep fried in cooking oil just like papanaşi. The home-made mead is a traditional sweet lemon drink with very small amount of alcohol.

Citeşte mai departe »

Cartofi la cuptor, Hasselback simplificat

Cartofi hasselback-31Au început să apară cartofii noi. Prilej minunat pentru a-i utiliza în bucătărie. Recunosc că, mică fiind, bunica îmi făcea cel mai des cartofi prăjiţi în untură de porc. Sau în ulei. Dar cel mai des în untură. Erau foarte buni mai ales dacă peste ei mai trântea şi un ou prăjit sau nişte brânză telemea sărată. Când am crescut îi uda bine cu mujdei. Staţi aşa… să-mi revin.

Nu înţeleg de ce mă punea totuşi să curăţ coaja cartofilor noi, când spălaţi bine şi curăţaţi de pământ sunt foarte sănătoşi.

Cei din imagini nu sunt noi, reţeta este făcută de ceva vreme, daaar în acest week-end mă voi prezenta la piaţă pentru provizii.

Acum, despre cartofii Hasselback: au fost prima dată făcuţi şi serviţi în restaurantul hotelului Hasselbacken din Stockholm, Suedia. Reţeta originală conţine pesmet, parmezan, unt, boia de ardei şi sare.- conform sursei.

Citeşte mai departe »

Cătălina
Reţete cu carne
Scandinavă

14 February 2013
4 Comentarii

Lihapiirakka- pateuri finlandeze umplute cu carne

Cum am ajuns eu să fac această reţetă? Simplu. Mâncând. La fel s-a întâmplat, de altfel, şi cu karjalanpiirakat. Le-am mâncat, mi-au plăcut, ce rămâne de făcut? Să le pregătesc acasă.

Zis şi făcut. Cu “Food and Cooking of Finland” deschisă la pagina 79 am executat aceste mirifice pateuri (despre care am şi o povestioară).

Când am fost prima dată în Vammala la părinţii lui Juha, Leena (mama lui), avea ceva treabă la spitalul din oraş aşa că printre alte drumuri ici colo, am intrat şi într-un bistro (să-i zic). Am ochit nişte pateuri cu carne mari, am luat unul şi l-am înfulecat de i-au mers… aaaa, foile.

Femeia, când a văzut cum se bat lupii la gura mea, s-a ridicat liniştită şi mi-a mai luat unul, plus o tartă mirifică de afine (culese de la doi paşi din pădure). S-o fi gândit că-s înfometată ceva. Aşadar, a doua impresie de după prima impresie (bună) a fost făcută. “Viekää minut johtajanne luo- Take me to your leader” i-am zis eu aşa de “sărumâna mama lu’ iubitul meu” prima dată când ne-am văzut că deh, mă învăţase Juha de bine.

Citeşte mai departe »