Reţete cu tag-ul ‘ingrediente de sezon’

Joia la finlandezi: supa de mazăre (hernekeitto) și clătita uriașă (pannukakku)

Sau cum să mănânci ca un nesătul farfurie după farfurie de supă de mazăre cu ciolan afumat. Afumat în saună, chiar.

Saunele finlandeze nu se încălzesc neapărat cu aburi, ele se încălzesc și cu fum. Chiar am făcut saună în așa ceva la un moment dat și aveam impresia că miros ca un somon afumat la final. Noroc că m-am frecat după cu zăpadă și mi-am revenit. Oricum, la momentul respectiv, experiența completă a fost saună- baie la copcă- alergat prin zăpadă. Binențeles că am sărit peste partea cu copca. Îmi îngheța sufletul numai când vedeam oamenii intrând în gaura tăiată în gheață și bălăcindu-se de parcă era cea mai bună și caldă apă. Pentru începătorii ca mine exista un bazin cu apă încălzită.

Revenind la joia finlandezilor (și a suedezilor): în mai toate cantinele și restaurantele se servește supă de mazăre cu ciolan afumat și clătită uriașă (aceasta este nivelul următor al clătitelor, veți vedea mai jos în rețetă).

Spre deosebire de supa tradițională care se face din mazăre galbenă/verde uscată, fiartă împreună cu ceva legume (morcovi, ceapă), pentru 2-3 ore până nu mai rămâne bob întreg, Juha a ales să pregătească această supă din mazăre verde (care e încă în piețe la acest moment- și ca să fac încă o paranteză: pe aici mazărea verde se mănâncă și crudă pe post de semințe de floarea soarelui sau arahide prăjite sau mai știu eu ce gustare de pe la noi). Oamenii își iau mazăre și de obicei nu ajung cu ea acasă pentru că se opresc la taclale și desfac păstăi și ronțăie boabele pe drum).

Se pare că supa de mazăre a intrat în meniul nordicilor odată cu sosirea creștinătății. Catolicii mâncau supa de mazăre joia ca să aibă puteri să poată posti vinerea. Și a și rămas aici pentru că iernile-s lungi și reci și o supă fierbinte și delicioasă de mazăre e numai bună pentru încălzit inima și burta.

Citeşte mai departe »

Supă de gălbiori, kale și rutabaga

Supa de galbiori, rutabaga, kale mici_-49Eram astă toamnă în Vammala și ne-am gândit să nu batem drum până la LIDL-ul din oraș pentru că aveam cam tot ce ne trebuia prin bătătură. Și când zic bătătură mă refer la curte (grădină), pădure, congelator, frigider.

Așa că am pregătit câteva feluri de mâncare bazate exclusiv pe produse crescute în grădină sau culese din pădure și unele care au avut și produse de pe la vecini sau de la piață (cumpărate la începutul perioadei de ședere acolo).

Era sfârșit de septembrie, lumină aurie, minunată, câteodată nori și ploaie iar partea asta cu udătura a îndemnat pădurea să înceapă să-și scoată la iveală ultimele comori din an (zic ultimele pentru că prin octombrie încep ninsorile în partea aceea de lume).

Cam în fiecare zi, nu prea conta ora, ieșeam la plimbare în pădure să vedem ce mai e nou. Într-o zi am ajuns într-o mlaștină care mirosea incredibil de frumos din cauza unei specii de rhododendroni de care era plin locul. Tot acolo am găsit merișoare adevărate, mari, frumoase și târzii. Și un fel de afine mari care nu se găseau în pădure. Speram să găsim și cloudberries dar timpul lor apusese de vreo 2 luni. Nu le-am gasit decât frunzele roșii, de toamnă.

Citeşte mai departe »

Porumb copt la aburi (cu diverse bunătăți)

Porumb copt la aburi cu mirodenii (24 of 27)-Exposure2De o săptămână am devenit femeie de casă (adică nu mai merg la birou). Dar merg la piață însoțită de mama și nepoți așa șontâc-șontâc și ținându-mă de burtoi burtă. Pentru că nu mi se pare nimic mai trist decât să treacă vreme fără să știi ce-i nou la tarabe și cum mai evoluează marfa.

Ei bine, ultima dată am plecat cu gând să îmi iau pepeni (mulți pepeni, toți pepenii). Am tot visat să mănânc mult și rece și să stau apoi întinsă grohăind mormăind încet de plăcere.

Doar că am luat pepeni de 3 feluri, brânză, piersici, porumb, verdețuri multe, legume pentru supe, mure, agrișe, coacăze și tot așa. Dacă nu se umplea căruțul și nu mi se făcea milă de mama (că ea căra) mai luam și niscai cireșe și dovlecei.

Ce să zic, m-a reinspirat treaba aceea cu mâncatul de produse locale și de sezon pe care o tot aud la Foodbloggers Conference de ceva ani (nu că n-aș fi făcut deja acest lucru).

Și dacă tot m-am văzut cu frigiderul plin, m-am apucat de gătit: azi o supă, mâine o înghețată, poimâine o tartă și niște porumb copt, și tot așa, ținând cont de căldura din bucătărie și lucrând cât mai simplu și mai rapid.

Citeşte mai departe »

Chisăliță (Kissel) de rubarbă și căpșune. Înghețată de căpșune din trei ingrediente.

Kissel de rubarba si capsune-55_micAcum vreo două săptămâni după ce transplantasem rubarba în grădină, Juha mi-a dat la vizionat o rețetă de kissel. Norocul a făcut ca după o săptămână, să mă sune Ioana și să-mi spună a găsit rubarbă la Câmpulung și să mă întrebe dacă vreau și câtă. Binențeles că am vrut și am luat vreo 4 kile. O parte dintre pețioli se odihnesc acum în congelator pentru niște rețete viitoare.

O parte le-am făcut sos pentru o înghețată de salcâm și o parte au intrat în această rețetă.

Cu gândul la cuvântul “kissel” și la cât de familiar sună, mi-am dat seama și, mai târziu, am verificat pe dexonline care e treaba cu el. Așa am aflat că din el se trage al nostru “chisăliță”=Compot, hoșav, fertură [!] de fructe cu zahăr orĭ fără zahăr. Desiguri, nordicii au pus zahăr în al lor pentru că ei preferă deserturile mai dulci. Dar cum eu merg mai mult pe cele dulci acrișoare, am pus miere (și am pus puțină)

Din cantitățile de mai jos mi-a ieșit aproximativ un litru (un pic mai mult) de chisăliță.

Citeşte mai departe »

Înghețată vegană din căpșune (bonus: cum să faci cipsuri din căpșune la cuptorul electric)

Inghetata de capsune vegana2-5_micVinerea trecută, mergând spre casă cu un kil de căpșune cumpărate din piață mă gândeam că, în loc să le mănânc pe toate, aș putea face un desert. Desertul l-am compus pe drum. M-am gândit întâi să fac un crumble crocant și aromat ca cel pe care l-am învățat de la Chef Cezar Munteanu, cu ocazia unor ore de gătit organizate de Electrolux, numite ele More Inspiration4Cooking– mai precis, cele de bucătarie suedeză.

Dar cum socoteala de pe stradă nu coincide cu cea de acasă, crumble-ul s-a transformat în butter fudge deLuxe de la Lidl, varianta Irish Cream Liqueur. Personal, nu am pus mult pentru că era destul de dulce, dar a echilibrat gustul acrișor al înghețatei.

Și-mi mai trăznise mintea ceva. Să usuc felii de căpșune. Așa că vineri seara, odată ajunsă acasă, am spălat o parte din fructe, le-am lăsat la zvântat și le-am executat după cum urmează.

Citeşte mai departe »