Arhiva categoriei ‘Reţete cu peşte’

Supă bază din pește. Fumet

Începând de astăzi, pe site-ul nostru va începe o serie lunguță de rețete cu pește și fructe de mare. Am intrat într-un nou proiect și cu această ocazie sper să învăț mai multe despre cum să gătesc aceste înotătoare. Trebuie să mărturisesc că până mai acum câțiva ani, dacă îmi oferea cineva vreo mâncare de pește refuzam categoric (dacă era ciorbă mă și albeam la față de silă).

Și ca să vezi drăcie, acum mănânc inclusiv tartar, sashimi sau sushi. De ciorba de pește autohtonă încă nu mă lipesc, însă supele finlandeze sau chowder-ele mi se far mirifice. De fapt, ca s-o scriu p-aia dreaptă, mă înfioară gândul că undeva în gâtul meu s-ar bloca vreun os. Iar din câte știu eu, bunica făcea ciorba de pește din bucăți care aveau și oasele în ele.

Revenind. Rețeta de astăzi este de fapt un ajutor în bucătărie, nu o rețetă care ajunge așa cum e la mâncăcios. La fel ca supele bază din oase de vită sau pasăre, supa bază din pește/ crustacee, ajută alte feluri de mâncare să se îmbogățească cu arome.

Citeşte mai departe »

Somon la cuptor, rețetă simplă de tot și poze din Finlanda

Singura problemă e găsitul unei bucăți de somon atât de apetisante pe la noi. În rest, nu e mare socoteală, rețeta nu este sofisticată dar o publicăm pentru că are poze frumoase rău :))

Ce e simplu de găsit în Finlanda și mai greuț în România? Somon bun. Ce e simplu de găsit în România și mai greu în Finlanda? Porc.

Când am fost cu părinții în Tampere cel mai greu a fost să-l conving pe tata să renunțe la ideea fixă cu mici și ceafă de porc la grătar, de câte ori mergeam pe la restaurant sau trebuia să gătim acasă.

Revenind la bucata noastră de somon, să tot fi avut vreo 500 g. Adică numai bună pentru două persoane hămesite. (Nouă ne-a rămas după copt așa că l-am transformat în rillettes).

Citeşte mai departe »

Salată (Tartar) de pește- sau cum să folosești sashimi-ul de a doua zi

salata-de-peste-crud-mici-26-of-30Sună ca un film porno de artă prost titlul pe care l-am pus dar să știți că ce am pregătit a fost bun și mai fac și cu proxima ocazie.
Se întâmplă de multe ori să iau prea mult sushi, sashimi și alte bunătăți din pește crud și să nu reușim să le mâncăm la o masă. Ca nu cumva să arunc ceea ce rămâne, am tot folosit acel pește în diverse feluri de mâncare, memorabile fiind un ramen excelent și această salată care am vrut să fie tartar dar mi-a fost lene să îi fac un plating ca la carte.

Nu aveți nevoie de multe chestii și combinații sunt n luate câte feluri de ulei aveți și/sau câte feluri de sucuri aveți (proaspete, stoarse atunci- de lămâie, lime, rodie).
Clasic, se folosește ulei de susan. Eu am avut de nuci, de la Bufetto, de migdale, de la Solaris, ulei de floarea-soarelui presat la rece și un ulei de măsline adus din Grecia. Nu le-am folosit pe toate, evident, mă dau și eu mare.

Anyways, să purcedem la prezentarea rețetei pentru că a fost deja cerută pe Facebook. Va avea alte arome de fiecare dată când veți folosi un tip de ulei sau suc (dooh), așa că puneți-vă imaginația la încercare.

Citeşte mai departe »

Burgeri cu somon sau încă un motiv să ronțăim FinnCrisp

Salmon burger mici-38-Exposure1Nu că am avea vreodată nevoie de motiv să ronțăim FinnCrisp dar uneori ne mai punem și imaginația la încercare. Că o fi supă, tocană sau pur și simplu o gustare, băgăm la greu pâine crocantă cu unt. Mai ales Juha.

Așa că, într-o zi, după ce domnul soț s-a întors acasă cu niște somon destul de arătos, am zis să îl tranform în burgeri, că la cuptor și la tigaie am tot făcut.

Am analizat cam tot ce aveam prin frigider, am scos niște chifle (făcute în casă) de la congelator și m-am apucat de treabă. Chiflele au fost mai mult de back-up. Eu am mâncat partea mea de burgeri cu FinnCrisp Original.
De obicei facem maioneză pentru așa fel de mâncare dar de această dată am făcut munavoi, a doua chestie preferată din ouă (după scrambled eggs).

Revenind la sortimentele de FinnCrisp, numite ele în finlandeză “näkkileipä” (mai mari, mai grosuțe, originare din Suedia) și “hapankorppu” (pâinici plate, dreptunghiulare, deshidratate, foarte subțiri), vă pot spune că-s cam pline de fibre (15-20 g/ 100 grame produs), se fac din făină de secară și tărâțe din secară. Mie mi le-a prezentat colega Ioana acum câțiva ani și m-am îndrăgostit de ele. Cu ocazia aceste întâlniri oficiale am și aflat cine le distribuie pe la noi: Maresi Foodblogger.

Citeşte mai departe »

Rillettes de somon

JUH_0044micAcum ceva vreme Juha a participat la un concurs în Finlanda. Trebuia să prezinte o reţetă care să meargă bine cu pâinea produsă de cel ce iniţiase concursul.

S-a hotărât să facă o reţetă de rillettes de somon de care voiam să mă apuc eu la un moment dat.

Iată mai jos cam ce a ieşit.

Română (for english scroll down):

Citeşte mai departe »

Quiche cu somon afumat și anghinare

Nu mai știu de unde a pornit teama mea pentru pește dar știu că a fost mare până acum câțiva ani. Și nu numai teamă, poate chiar și silă. Să fi fost uleiul de pește pe care ni-l dădea mama mai mult cu forța decât cu vorba bună? Să fi fost osul de pește care i-a rămas mamei în gât vreo trei zile, până când un doctor a reușit să i-l extragă? Nu știu.

În neamul Zahareștilor se pescuia și se mânca pește din tată-n fiu. Eu am fost a mai “sclifosită”. Dar mamaie nu a forțat niciodată nota. A văzut că nu mănânc și decât să rămână “comoara” nemâncată, a preferat să gătească pește foarte rar.

Daaar, să pescuiesc n-am avut nicio problemă. Când și când mergeam cu unchiul meu Puia și cu nea Ionel, vărul bunicii și stăteaaaam de când mijea prima rază de soare și până când pleca la somn. Ne întorceam acasă cu câte un sac de pește, ce-i drept mai puiet. La noi, aștia cu lansete, bambine, șprot și alte momeli mușcau doar pișpirii. Nea Ionel cu bătrîna lui undiță și cu 10-15 râme, prindea numai unul și-unul. Ca-n filmul cu Louis de Funes. Se uita oleacă la baltă, hipnotiza peștele, fluiera într-un fel anume și hop! sălta crăpșorul în mincioc. Iar noi, dădeam din cap fără sperață și mai trăgeam un puiuț de șalău în găleată. Sau de caras. Cert e că seara acasă, bunica a făcut o saramură numai bună de pus pe rană, de-au mâncat ai casei până s-au rostogolit. Mai puțin eu. Probabil am mâncat doar mămăliguța cu ceva smântână pe lângă.

Citeşte mai departe »

Cătălina
Japoneză
Reţete cu peşte

26 Februarie 2012
4 Comentarii

Ramen cu bază de peşte şi miso

Când Brînduşa m-a întrebat dacă vreau să particip la “Duminica alături de prieteni” nu am stat prea mult pe gânduri. Mai ales pentru că în ultima vreme am avut ocazia să ne şi cunoaştem mai bine cu bune şi rele 🙂

Iar felul de mâncare ales pentru această ocazie este chiar unul care servit cu prietenii este şi mai savuros. Ramen.

Despre ramen a mai scris Juha într-un post anterior, când mânat de curiozitatea de a încerca să producă acest fel de mâncare aflat pe lista preferatelor noastre, s-a înarmat cu răbdare şi l-a gătit voiniceşte.

De data aceasta, carnea folosită pentru bază fiind peşte, pregătirea supei durează ceva mai puţin.
Aşadar, tocmai pentru că de data aceasta s-a pregătit mai uşor şi pentru că am hotărât ca de ziua mea să petrec cu prietenii apropiaţi o seară japoneză, am ales următorul menu: felul I de care s-a ocupat Ioana care a pregătit mult mult şi bun bun sushi, felul II- ramen de peşte sau porc (la alegere) iar desertul a fost un tort cu matcha, litchi şi mango.

Citeşte mai departe »

Supă din somon proaspăt şi legume

Mă gândeam cu drag la mesele întinse de acasă şi la toţi ai noştri gureşi, în timp ce mama lui Juha ne turna în farfurii supa de legume şi lapte. Eram vreo 8- 9 la masă iar în mijloc trona o oală uriaşă plină cu supă aburindă, albă.

Un fel de supă nouă pentru mine. Obişnuită cu ciorbele bogate şi acrite cu borş sau zeamă de varză sau supele mai dulci cu smântână, m-am minunat oleacă apoi am mâncat cu poftă.

În altă zi Marika mi-a spus: “noi finlandezii bem foarte mult lapte (când nu bem alcool)”. Asta în timp ce eu priveam comesenii care-şi comandaseră hotdog sau un fel de burgeri sau cârnaţi sau alte “nenorociri” şi aveau alături câte o sticlă de lapte.

Pe aici prin sud ne-am obişnuit ca mâncarea să aibă un gust puternic, să fie aromată, să mustească de usturoi şi ceapă şi nebunii (pofta vine scriind), dar pe la nordici treaba stă niţel altfel. Dacă tocanele sunt puternice şi înmiresmate, supele sunt la polul opus: sunt… suave, simţi gustul fiecărei legume din ele, neacoperite fiind de “nota” pe care o dă sucul de roşii sau borşul.

Acestea fiind zise, trec la treabă.

Citeşte mai departe »

Cod cu sos de piper şi garnitură de orez basmati

Nu-i aşa că v-a fost dor de mine? Că ştiu că mie mi-a fost de voi. S-au petrecut schimbări majore în ultima perioadă, ăsta fiind şi motivul absenţei mele. Dar, cum orice lucru rau are un sfârşit şi al acestui fapt i-a venit, sperăm că toate schimbările se vor dovedi pozitive şi mergem ma departe.

Şi, cum ne-am ghiftuit bine de Paşte, cred că ne-ar prinde bine tuturor să revenim la ceva mai uşor şi sănătos. De exemplu, putem să încercăm un peşte cu un sos aromat de piper verde murat şi cu o garnitură de orez basmati, care garnitură, veţi vedea, e oricum numai banală nu.

Citeşte mai departe »

Mini aperitive cu somon afumat (partea 1)

Acum ceva vreme, mai precis prin decembrie, a fost ziua mea. Mi-am strâns în jur, ca o cloşcă, prietenii apropiaţi şi le-am pregătit câte ceva de-ale gurii.

Ana, Radu, Ruxi, Dan, Ioana, Sid, Puf, Dark, Jo, Cosmin, Miha au venit rând pe rând instalându-se la wii, la bucătărie sau s-au încins la vorbă.
Probabil că i-am mai amintit şi în alte posturi şi o voi face de câte ori voi simţi nevoia să îi strâng în jurul meu. Sunt toţi oameni speciali, cu care împart şi bune şi rele, fie ele în viaţa reală, fie în Azeroth ( 😀 ).

M-am gândit cam o săptămână la ceea ce trebuie să le gătesc. Am zis că nu trebuie să includă carne de porc de vreme ce în curând trebuia să fie Crăciunul şi ştim cu toţii cam ce prăpăd şi ce festinuri sunt atunci.

Aşa că am făcut câteva aperitive cu peşte, o friptură de berbecuţ la cuptor, vreo două feluri de salată şi am încheiat tot cu o prăjitură de brânză cu ciocolată neagră şi albă.

Reţeta de azi este adaptată dintr-o carte cu 200 feluri de brioşe şi cupcakes.

Eu am făcut mai puţine aperitive decât ar ieşi normal din cantitatea de ingrediente de mai jos, reducând totul la jumătate.

În principiu vă ies 18 bucăţi mari (dacă aveţi tavă cu 12 alveole pentru brioşe normale- mari) sau 40 aperitive mici (dacă aveţi tavă cu 24 alveole pentru mini brioşe).

Citeşte mai departe »