Arhiva categoriei ‘Englezească’

Budincă din pâine de secară, banane și caramel

Adică, dacă-i bal, bal să fie.

Aceasta este una dintre acele rețete pe care le gătești și apoi te grăbești să le împarți cu ceilalți. În cazul meu, tocmai am scos budinca din cuptor, am lăsat-o 10 minute să se răcorească, am pozat-o și m-am apucat de scris.

În același timp, ajută la folosirea resturilor de pâine și bananelor mai coapte care nu prea mai fac cu ochiul nimănui și care nu mai pot fi mâncate ca atare.

*între timp, s-a făcut seară, copilul a adormit așa că pot termina această postare. O și public până mâine dimineață, poate vreți ceva bun la micul dejun, așa, de luni.

Citeşte mai departe »

Eton Mess cu ananas și bezea cu ciocolată caldă

ananas-dole-eton-mess-mici-46-of-74Cred că toată lumea știe cum se mănâncă ananasul tăiat rondele din conservă, nu? Se scoate întâi cu degetul arătător furculița fiecare rondea, se duce la gură și se ronțăie cu mare plăcere. La sfârșit de tot, se toarnă sucul rămas într-un pahar și se bea pe nerăsuflate. Acesta este procedeul standard folosit în această casă când este vorba despre ananasul auriu și plin de vitamina C (de trei ori mai multă decât în cel clasic) de la Dole. Asta dacă nu încropim repejor oareșce desert. Cum am făcut pentru postarea de față, după ce ne-am îndulcit bine cu ananas (deși, atenție! nu are zahăr adăugat).

Am luat câteva rondele de aur, le-am tăiat fin și le-am deshidratat în cuptor. Am luat și bucăți tăiate mic și le-am caramelizat. Apoi am completat cu frișcă și bezea. Și ananas direct din cutie, scurs. A rezultat un desert strălucitor și colorat, de la soare te poți uita, dar la el ba. Și nu-i nici greu de făcut.

Citeşte mai departe »

Burger de casă- Insanity Burger à la Jamie Oliver

Burger KTC-151Acum vreo câteva luni am primit cartea Jamie’s Comfort Food de la Book Express. De când am intrat prima dată în ea și am ajuns la pagina 94 am decis împreună cu Juha că vom face burgerul după rețeta respectivă. Nu i-am reținut numele, eram prea vrăjită de fotografie.

Ieri am reușit în sfârșit să confecționăm împreună minunata bunăciune. Rețeta vorbește despre 4 bucăți, am făcut doar două pentru că vorbim de niște porții mari.

Chifteaua singură are peste 200 g de carne de vită (cu ceva grăsime prin ea pentru mai mult gust, mai multă suculență). A citit Juha lista de ingrediente și apoi a făcut una de cumpărături. În magazin ne-am dat seama că: putem face singuri maioneza, ketchup-ul, că avem castraveți murați în oțet de la mama, că toate sosurile din compoziție pot fi înlocuite cu chestii pe care le aveam deja făcute în casă (muștarul cu brandy a fost înlocuit cu muștar în whisky (sau deja cumpărate- muștar Maille cu vin alb)). Așa că lista a scăzut considerabil. Și nu numai: au scăzut din rețetă și ingredientele cu nume greu de citit 😀

Așadar, am pregătit cina în familie așa cum îi stă bine unui cuplu proaspăt adunat împreună. Eu am tăiat maioneza, Juha a reparat-o, eu am prăjit cam tare o porție de cartofi, Juha a mâncat-o și așa pentru că “I like them like that too, honey.”

Citeşte mai departe »

Prepelițe marinate în lapte, cu zbârgioci și coajă de lămâie (făcute pe grătar sau la cuptor)

prepelite in lapte mici-46Când am mâncat prima dată prepelițe mi s-au părut tare micuțe dar bune. Începusem să mănânc carne de pui (din comerț) din ce în ce mai rar și am ales această opțiune pe lângă puii trimiși de mama (sau carnea de rață).

Acum vreo două săptămâni, înainte să plecăm în vacanță, eram călare pe bicicletă trăgând după mine un pachet cu carne de prepeliță și ouă de vreo trei feluri de la Ferma Bună. Absorbită în gânduri- cum să gătesc carnea, ce să fac cu ouăle, ce deserturi să scot cu ouă de prepeliță, n-am observat că portbagajul s-a desprins din spate și cutia BUF! pe asfalt. Noroc că abia plecasem și încă nu intrasem încă în trafic că cine știe ce friptură plată și omletă cu ulei de motor ajungeau prețioasele din cutie.

Am ajuns acasă șontâc-șontâc pentru că între timp îmi trăsesem și o pedală zdravănă, cu zimți, în pulpa piciorului 🙂 Pe lângă bicicletă, ținând de portbagaj.

Morala: dacă sunteți băutor de cafea, prima dată, întâiaș oară când vă treziți de dimineață, băgați o doză. Că nah, nu funcționați la 100%

Revenind la prepelițe cum ziceam, chiar înainte de vacanță am decis să facem un grătar la părinții mei și după ce ne-am aprovizionat cu diverse de la piață, ne-am apucat de pregătit înaripatele cele mici.

Citeşte mai departe »

Prăjitură de post (vegană) cu morcovi (pentru Dulce Românie)

Vegan Carrot Cake_mici-25Acum vreo săptămână am văzut la Andreea pe site că la Lidl au adus morcovi mov (şi la Adi Hădean, ce-i drept).

Şi m-am tot gândit ce să fac cu ei după ce în prealabil am halit vreo 2 ca să văd cum sunt la gust faţă de cei cu care m-am obişnuit de mică. N-am observat să fie vreo diferenţă de gust, în schimb am rămas cu urme mov pe mâini, masa de lucru, pereţi etc (de la curăţat). Nu-s definitive, binenţeles 🙂

Reţeta de faţă am preluat-o de la Andie de pe blog, însă am preferat să o încerc de câteva ori până s-o postez şi la mine.
În prima variantă am luat-o ca atare, fără modificări, însă am copt-o la aburi pentru un plus de moliciune. A doua oară am făcut mai puţină, am schimbat scorţişoara cu licorice şi mentă şi am pus morcovii-n amestec (adica mov şi portocalii).

Citeşte mai departe »

Prăjitură Victoria (în stil nou)

Recunosc, de ceva vreme pur şi simplu nu-mi stă mintea la gătit. Cumpăr şi plantez flori în speranţa că vor supravieţui îmbrâncelilor pisicilor şi ciugulelilor porumbeilor pe care o vecină îi tot strânge la mine la ferestre. Îmi dau seama că în curând nu voi mai avea loc de ele dar vreau ceva colorat şi parfumat în camere ca să-mi treacă negrul ăsta din suflet.

Aşa că astăzi voi posta o reţetă făcută acum ceva vreme, restantă şi arzând de nerăbdare să se lase citită.

Când fac prăjituri pentru familie sau prieteni de cele mai multe ori sunt lăsată să aleg ce anume să folosesc în compoziţie (după ce în prealabil întreb despre alergii şi preferinţe). De fiecare dată mi se spune să fac orice c-o să iasă bun oricum (dar ştim că nu e chiar aşa 🙂 ).

Tortul pentru nepotul meu Vlăduţ trebuia să fie fără fructe, cu foarte puţină ciocolată, dacă nu chiar deloc, şi să aibă vanilie.

Citeşte mai departe »

“Bloggers night out” la The London Street Bakery

Vă spuneam eu mai demult că uneori când merg la restaurant şi îmi place un anume tip de mâncare încerc să îl şi reproduc acasă. Ultima dată când am vizitat un loc care mi-a plăcut şi în care am şi mâncat m-a pus în dificutate. Mi-am dat seama că din cele câteva feluri de mâncare gustate aş vrea acum să reproduc aproape tot.

Am început eu gândurile mele, dar vă avertizez că în această discuţie va intra şi Ana. O să încerc să şuşotesc cu ea, să vă reproduc un dialog din care să reiasă cam ce am simţit noi când am petrecut o seară în compania câtorva bloggeri culinari la restaurantul The London Street Bakery.

(Ana) Observasem noi de mai multă vreme că food bloggerii de la noi au un fel de club masonic și se întâlnesc prin locații care mai de care mai simpatice. De fiecare dată alta, să nu le poți lua urma, mereu organizate de te făceau să visezi cu ochii deschiși la minunățiile care le-au trecut prin farfurie. Așa că, în momentul în care Florin ne-a trimis invitația de a participa, ne-au trebuit doar câteva sutimi de secundă să răspundem în cor: DA, VENIM! Ne-am aruncat un ochi pe site-ul și-n meniul restaurantului propus: The London Street Bakery și ne-a fost clar că ne așteaptă o seară cel puțin memorabilă.

Citeşte mai departe »

Cătălina
Englezească
Reţete cu carne

31 January 2011
9 Comentarii

Poussin (pui mic) cu rozmarin şi usturoi

Eh, am găsit poussin. Văzusem o reţetă la Cristi Roman pe blog şi mai apoi un pui mic în farfuria Ioanei când am servit într-o zi prânzul împreună la un restaurant din Bucureşti. Şi mi-am zis că poate ar trebui să încerc şi eu.

Cum spuneam, am găsit poussin. Pui mic. Nu, nu îl alintă nimeni pui mic doar pentru că e drăguţ ci şi pentru că nu cântăreşte decât vreo 500 grame. Are carnea fragedă, absoarbe bine aromele în care este gătit şi binenţeles este săţios.

Căutam într-o zi de-ale gurii într-un supermarket din piaţa din apropiere şi i-am zărit (pe ei, puii) strânşi laolaltă, aşteptând muşterii să-i cumpere. Aşa că am luat vreo patru. Trei pentru noi şi unul pentru Ioana pentru că ştiam că ar vrea să-şi pregătească unul.

Şi, după ce am cotrobăit pe net, m-am hotărât să “lucrez” după o reţetă găsită tot de Ioana.

Care sună cam aşa.

Citeşte mai departe »

Prăjitură cu piure de curmale şi caramel

Dintr-un exces de zel, într-un sfârşit de săptămână, pregătisem mai mult caramel pentru nişte macarons şi nu ştiam ce să fac cu ceea ce rămăsese din el. Şi parcă îmi era milă să-l arunc, dar nici să-l mănânc ca atare nu cred că aş fi reuşit, oricât de mult îmi place.

Aşa că, am început să răsfoiesc câteva cărţi de bucate şi am dat peste o reţetă de budincă de-a lui Jamie Oliver. Aveam toate ingredientele în casă aşa că singurul efort depus a fost cel de preparare a ei.

Ioana şi Sid erau la mine la o mică seară cu mâncare chinezească (reţetele vor fi în curând pe site) şi m-au ajutat cu pozele şi cu voia bună (indusă şi de berea blondă şi neagră adusă tot de ei).

Dar să trecem la fapte. Veţi vedea că reţeta nu e foarte complicată iar rezultatul e delicios.

Citeşte mai departe »

Prăjitură cu sirop de arţar şi nuci pecan

“A luat Jo permisul. Păzea!” cam aşa suna statusul de messenger al prietenului ei, Dark. Permisul categoria “A”. Şi ne-am gândit s-o felicităm pe mica noastră prietenă dăruindu-i o tartă.

Cum adusesem de la Dublin sirop de arţar, am zis că e cazul să găsesc o reţetă în care să îl şi folosesc.
Jamie m-a ajutat şi de data aceasta, cu entuziasmu-i caracteristic (“La masă cu Jamie” – Jamie Oliver). Rezultatul a fost un deliciu dulce delicios 🙂 din care ne-am înfruptat toţi, prin bunăvoinţa noii motocicliste.

Dar să purcedem din nou în lumea dulciurilor.

Citeşte mai departe »