Arhiva categoriei ‘Aperitive’

Morcovi cu portocale şi pesto american

Istoria acestei reţete este lungă şi pe alocuri amuzantă, cel puţin aşa mi se pare mie acum, după ce am trecut peste şocurile de moment. M-am inspirat din una din cărţile lui Jamie Oliver şi am ajuns la aceşti morcovi fierţi puţin şi apoi copţi cu verdeţuri, portocale şi usturoi.

Apoi, m-am gândit eu că n-ar merge deloc rău nişte pesto pe morcoveii mei, aşa că am dat iama în tufa de busuioc şi am ciopârţit-o cu sârg. Am spălat frunzele de busuioc şi le-am luat la pisat bine în mojarul de ceramică pe care mi-l cumpărasem cu vreo 2 săptămâni în urmă.

Citeşte mai departe »

Pere umplute cu gorgonzola

Din seria începută acum câteva zile cu aperitive simple italiene, pe care le-am servit invitaţilor cu ocazia îmbătrânirii cu încă un an, face parte şi reţeta de astăzi: pere umplute cu gorgonzola. Simplu de preparat – sau mai degrabă aranjat, că nu e mai nimic de preparat la ele, rafinat şi cu un impact deosebit atât pentru ochi cât şi pentru papilele gustative.

Reţeta poate fi servită şi de vegetarieni, caz în care săriţi peste partea cu jambonul de parma.

Citeşte mai departe »

Ciuperci umplute cu Cheddar şi sos de roşii

Reţeta de sos de roşii cea mai cea am aflat-o tot de la celebrul Jamie Oliver. De la el a venit şi ideea de a face ciupercile la cuptor cu sos de roşii, ciuperci pe care le tot dezbat de multă vreme, având deja la îndemână mai multe variante. Le umplu cu gorgonzola sau cu trei tipuri de brânză dacă masa pe care o pregătesc e mai degrabă italiană, le umplu cu brânză de burduf dacă vreau să fie mai româneşti sau le arunc pur şi simplu într-o tavă în cuptor sau pe grătar unse cu unt şi presărate cu sare şi piper dacă nu am chef de prea multe sofisticăţenii. Merg servite ca un antreu cald mai consistent dacă felul doi necesită mai mult timp ca să fie pregătit şi vrem să nu chiţăie invitaţii de foame sau chiar în loc de masa de seară dacă nu avem un apetit chiar fioros.

Citeşte mai departe »

Cele mai simple aperitive italiene

Astăzi vă prezint trei aperitive italiene extrem de simplu de făcut: Prosciutto e melone, Mozzarella e promodoro şi Gorgonzola e uva. Îmi e greu să consider că vă voi prezenta o reţetă, pentru că practic nu aveţi nimic de gătit, doar să aveţi grijă să alegeţi cele mai proaspete şi bune ingrediente, să le aranjaţi frumos şi să vă bucuraţi de ele împreuna cu prietenii. E o idee minunată pentru mesele festive, câştigaţi timp preţios pentru celelalte preparate şi efectul este garantat: sunt rafinate, delicioase şi foarte aspectoase.

Citeşte mai departe »

Hummus – celebrul aperitiv arăbesc

Hummus - celebrul aperitiv arăbescCu ocazia serei arăbeşti pe care m-au convins Rux şi frate-miu să o fac, mi-am zis că trebuie sa fac şi hummus ca să completeze seria de pe site. Până atunci îl mâncasem doar pe la restaurantele libaneze din Bucureşti şi îmi plăcea tare. A mers de minune cu salatele (tabouleh şi fattoush) şi lângă un pahar rece de ayran cu mentă şi usturoi, de data asta făcut cu lapte de oaie şi bivoliţă.

Provocarea a fost să o fac şi pe Cătă să mănânce, fiind dintre chestiuţele despre care mă anunţase că nu-i plac.

Citeşte mai departe »

Warak Enab Bi-Zayt – sărmăluţe arăbeşti

Warak Enab Bi-Zayt - sărmăluţe arăbeştiCând te uiţi la bucăţăria tradiţional românească şi la obiceiurile din preajma sărbătorilor mai că ai jura că sărmăluţele sunt invenţia noastră. Cum să vă zic, nu e aşa, chiar deloc. Ele vin de la arabi, aduse la pachet de turci, căci ei când veneau să se războiască cu moldovenii noştri, veneau cu mâncărica la pachet pregătită de domniţele turcoaice. Arabii le fac mult mai răcoroase decât noi, sunt mai degrabă un antreu sau un fel de mâncare uşor. Eu am făcut chiar varianta vegetariană, care poate fi servită şi rece.

Warak Enab Bi-Zayt e varianta de sărmăluţe din zona Libanului, conţine mult pătrunjel şi mentă, zeamă de lămâie şi roşii iar gustul e total diferit de varianta românească. Singurul lucru care seamănă mult e modul în care arată şi faptul că are în compoziţie şi orez. Dar, să vă las să vă convingeţi :) .

Citeşte mai departe »

Fattoush – salata “cu toate legumele” din Liban

Fattoush seamănă desul de mult cu salatele pe care le fac mamele noastre vara, în care adună toate legumele proaspete şi suculente din grădină. Dar seamănă mai mult la aspect, căci este mai aromata şi răcoritoare. Ştim că Libanul şi zonele arabe sunt ceva mai călduroase, aşa că trebuie să fie.

După ce am făcut prima rundă de mâncăruri arăbeşti, frate-miu m-a tot bătut la cap cu tabouleh-ul şi mai că nu m-a anunţat că trebuie să-i fac. La puţin timp am pus reţeta de mutabbal pe site şi Rux mi-a spus că există o variantă cu suc de rodii de care îi e tare dor (o să aduc completările necesare în articolul original ca să ştiţi cum să o faceţi si pe asta). Cu ajutorul celor două pretexte am mai făcut o seara arăbească, în care pe lângă mutabbal cu suc de rodii, tabouleh, ayran am mai pregătit fattoush, warak enab, humus şi un nişte prăjiturele pe numele lor namoura (nu vă faceţi griji, încet, încet reţetele vor apărea pe aici toate).

Citeşte mai departe »

Mutabbal – o salată de vinete arăbească


Despre mutabbal ştiam din restaurantele cu specific libanez ca fiind o salată de vinete preparată în stil arăbesc. Mereu mi-am imaginat-o ca fiind greu de preparat, până când am dat de reţeta de pe site-ul lui Florin de la Crazy Mother Cooker căruia ţin să-i mulţumesc pe această cale. Se serveşte cu succes alături de o salată libaneză tabouleh, o lipie arăbească şi un pahar de ayran proaspăt.

Pentru pasionaţii de preparate orientale, am o veste bună. În urma plimbării la Dublin, am adunat multe condimente şi ingrediente specifice, deci voi recidiva cu reţete. Pentru mutabbal aveţi nevoie de pastă de susan (tahini), pe care o puteţi găsi în băcăniile arăbeşti de la noi sau în supermarketuri (în Mega Image am văzut), şi de sumac, pe acesta doar în băcăniile arăbeşti l-am văzut.

Citeşte mai departe »

Două tipuri de ayran


Mai ales când căldura ne toropeşte, dar şi când ne-am pus în cap să gătim ceva specific zonelor mai orientale, merge de minune să servim şi un pahar de ayran. Pe cât de delicioasă este această băutură, pe atât de simplu de făcut. Ce vă recomand ca “lege” este să folosiţi mereu mentă proaspătă şi să pregătiţi ayran-ul atunci când îl serviţi.

Avem două tipuri de ayran, fiecare dintre ele putând fi derivat şi într-o variantă cu usturoi, deci ar cam fi patru. Dacă alegeţi să puneţi usturoi, vă recomand prima oară să puneţi un căţel la 2-3 porţii dacă faceţi varianta cu menta şi ceva mai mult dacă o faceţi pe cea cu castraveţi.

Citeşte mai departe »

Salată de pătrunjel arăbească – Tabouleh

Salata pe care o să v-o prezint în rândurile ce urmează este de vină pentru această mică serie de mâncare arăbească. În urmă cu mai multe luni de zile, la cantina la care mănânc în fiecare zi lucrătoare, aveau tabouleh, cum sunt curioasă şi pofticioasă din fire am luat să incerc şi eu, destul de sceptică, pătrunjelul mi se pare o plantă prea aromată ca să o poţi face salată aşa simplu. Ehhh, m-am înşelat şi încă grav, pătrunjelul merge excelent făcut salată!

După încă două – trei porţii răspândite în timp, căci la cantina Yuppies din Pipera nu se mănâncă zilnic acelaşi lucru, am notat numele ca să studiez reţeta. Am găsit repejor ingredientele, simple simple până la bulgur (un fel de grâu zdrobit mai mare sau mai mărunt), despre care am aflat în cele din urmă că s-ar găsi pe la băcăniile arăbeşti, aşa că m-am aprovizionat de la cea de la Drumul Taberei 34. Între timp pot să vă anunţ că au şi la magazinaşul din incinta “restaurantului” Naser de vis-a-vis de Piata Domenii.

Citeşte mai departe »