Menu

Supă de gălbiori, kale și rutabaga

Supa de galbiori, rutabaga, kale mici_-49Eram astă toamnă în Vammala și ne-am gândit să nu batem drum până la LIDL-ul din oraș pentru că aveam cam tot ce ne trebuia prin bătătură. Și când zic bătătură mă refer la curte (grădină), pădure, congelator, frigider.

Așa că am pregătit câteva feluri de mâncare bazate exclusiv pe produse crescute în grădină sau culese din pădure și unele care au avut și produse de pe la vecini sau de la piață (cumpărate la începutul perioadei de ședere acolo).

Era sfârșit de septembrie, lumină aurie, minunată, câteodată nori și ploaie iar partea asta cu udătura a îndemnat pădurea să înceapă să-și scoată la iveală ultimele comori din an (zic ultimele pentru că prin octombrie încep ninsorile în partea aceea de lume).

Cam în fiecare zi, nu prea conta ora, ieșeam la plimbare în pădure să vedem ce mai e nou. Într-o zi am ajuns într-o mlaștină care mirosea incredibil de frumos din cauza unei specii de rhododendroni de care era plin locul. Tot acolo am găsit merișoare adevărate, mari, frumoase și târzii. Și un fel de afine mari care nu se găseau în pădure. Speram să găsim și cloudberries dar timpul lor apusese de vreo 2 luni. Nu le-am gasit decât frunzele roșii, de toamnă.

Cum povesteam mai devreme, în lunile septembrie și octombrie, pădurile nordice se umplu de gălbiori și gălbiori de iarnă (care sunt maronii, cu picior subțire, galben). Ambele specii sunt delicioase dar cea din urmă se usuca mult mai bine. Cei galbeni se și îmbibă repede cu apă dacă plouă și sunt afectați mai ușor de brumă sau îngheț.

Mai jos veți vedea că am folosit o parte din gălbiori ca să prepar o bază de supă. Înainte să strigati „blasfemie!” aflați că am folosit gălbiori mai bătrâni, ceva mai îmbibați cu apă de ploaie, poate și un pic ciupiți de brumă. Plus că acolo aveam zile când găseam în exces și chiar după ce încercam tot felul de rețete mai rămâneam cu un pumn-doi pe care nu doream să-i aruncăm.

Așadar, fie că veți face această supă sau nu, pot doar să vă spun că ea e simplă, se poate mânca rece sau fierbinte pentru că nu are multă grăsime, și dacă nu fierbeți legumele în exces veți avea parte și de un plin de vitamine.

Pentru 2-3 litri supă de gălbiori, kale și rutabaga

Pentru baza de supă:

2 litri apă
2 cepe mici
1 buchet de kale (7-8 fire)
1 mână de gălbiori sau alte ciuperci pe care le aveți la îndemână
(Champignon alb sau brun, de exemplu)

Pentru supa propriu-zisă

1 ceapă roșie medie
3-4 căței de usturoi
2 morcovi mici
1/2 rutabaga
(sau două bucăți păstârnac)
50 g gălbiori mici (sau alte ciuperci pe care le aveți la îndemână)
1 buchet de kale
(10 frunze de Nero di Toscana și Kale cu frunze crețe– nu Red Russian, cea cu frunze mai mici care se folosește și la cipsuri)
1-2 linguri ulei de rapiță sau de floarea soarelui
1,5 l bază de supă

Se poate servi cu smântână fermentată.

Fiind cam friguț prin acele părți de lume și pentru că gătitul pe foc de lemne este el, în sine, sănătos și romantic, cam asta am și făcut: Juha a încins un foc în soba cu plită din bucătărie și eu m-am ocupat de supă.

În primul rând se pregătește baza de supă. Se pune apa la fiert cu sare și când clocotește, se mută pe foc mai mic, se adaugă ceapa curățată spalată și tăiată sferturi, frunzele de kale și ciupercile (la fel, curățate de resturile vegetale din pădure). Se fierb cam 20 minute.

Se curăță restul legumelor, rutabaga se taie cuburi mici, morcovii rondele, ceapa julienne, usturoiul rondele.

Într-o altă oală se pune uleiul, se lasă să se încingă și se adaugă legumele astfel tăiate. Se învârt în oală cu o lingură de lemn, să se rumenească pe toate părțile.
Frunzele de kale se spală bine, se rup bucăți mai mici și se blanșează (se pun întâi în apă fierbinte cu sare vreo 3 minute și apoi în apă rece cu gheață cam tot atât- o să avem un verde crud în farfurii, cu această ocazie).

În oala cu legume se toarnă baza de supă și, dacă este necesar, încă 500 ml apă (dacă nu vă plac supele prea „dese”). Se lasă la fiert cam 15 minute. După acest timp, se adaugă frunzele de kale și se mai lasă 5-6 minute. Se adaugă sare, piper, după gust.

În timp ce făceam această fiertură care în sinea ei pare cam palidă, am zărit cu coada ochiului trecând prin dreptul ferestrei 2 umbre roșii, foarte rapide. Una era mică, alta de vreo 3 ori mai mare. În același timp, am auzit gașca de gâște, cocoșii și curcanii dând alarma. În curte era o vulpe. Vulpe care era probabil autoarea celor 5 crime ale căror semne le-am găsit în unele dimineți lângă casa găinilor. Am lăsat toate cele în bucătărie și am fugit cu Juha în curte.

Am reușit să vedem cele două umbre roșii dispărând în pădure. Am mers după ele făcând gălăgie în speranța că vulpea va renunța la vânătoare. Gâștele țipau și ele amenințătoare în spatele nostru. Apoi am zărit găina leșinată pe o stâncă de la marginea pădurii. Ne-am apropiat cam fără speranță de ea, credeam că vulpea a apucat să-i facă felul și a fugit. O și vedeam cum ne pândește din vreun tufiș, gata să vină la masă după plecarea noastră. Numai că, surpriză!, când eram la 1 pas de găină, aceasta s-a ridicat brusc și a fugit în urzicile înalte care creșteau lângă casa cu lemne și cea unde coace Leena pâine.

Am tot strigat după ea, am încercat s-o îndreptăm spre casa ei dar nici o treabă. A apărut mult mai târziu, în fugă, și s-a dus singură la neamurile ei.

Mbun, acum vă întrebați probabil unde găsiți kale. Să vă răspund: în unele piețe (cum ar fi Moghioroș de exemplu), la Legumedetara, la Ecoshopping, la Kale România (unde găsiți și multe rețete cu kale), la Republica Bio (tocmai au deschis magazin la Băneasa) etc.

Notă:

Alte rețete de supe cu gălbiori găsim și la:

Bucataria lui Radu- picantă
Diva în Bucătărie- cu găluște din pâine
Adelicii- vegană, cu porumb și gălbiori
Andie.ro- de toamnă, cu linte și gălbiori
Foodblog.ro- cu migdale

No Comments

    Leave a Reply

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.