N-o să vă ţin mult în suspans, că nu-i frumos, o să vă spun însă că are mult unt de 82%, are ouă- elemente care fac curd-ul fin, delicios şi de mâncat devreme, cu măsură. Mai spun că din cauza sucului de portocale roşii, spre final se poate sesiza un iz uşor picant, înţepător. Acesta este un plus din punctul meu de vedere.
În altă ordine de idei, în afară de un blender de mână, o cratiţă cu apă clocotindă şi-un tel, vă mai trebuie ceva răbdare şi o mână odihnită pentru că va trebui să amestecaţi ceva minute bune până nimeriţi consistenţa perfectă.
Ingrediente pentru crusta de tartă (tavă de 28 cm diametru)
200 g făină albă
100 g unt 82% grăsime rece
2-3 linguri apă rece
Ingrediente pentru cremă şi decor
4 portocale roşii (eu am găsit de Sicilia, la piaţa 1 Mai, dar am înţeles că s-au adus pe la Lidl şi alte supermarketuri)
1 lămâie
4 ouă medii
250 g unt 82%
240 g zahăr
100-200 g căpşune proaspete (sau zmeură, coacăze)
sau 1-2 portocale roşii
În primul rând se face crusta pentru tartă. Vă zic sincer că astăzi vă trimit la link-ul de mai sus, pentru că acolo sunt instrucţiuni mai clare cu poze şi text.
Dar am totuşi o menţiune: dacă vreţi să coaceţi tarta în alb fără să folosiţi greutăţi (boabe de fasole, năut, monezi, boabe de argilă), vă sfătuiesc să întindeţi foaia de aluat, s-o puneţi în tavă, iar tava s-o lăsaţi la congelator pentru 15-20 minute înainte de a o băga la cuptor. Temperatura de copt= 180 grade C, timp de coacere= 15-20 minute.
Dar să revenim la curd.
Se rad portocalele şi lămâia iar coaja se pune într-un bol din sticlă sau metal (pentru că va fi pus bain marie) împreună cu zahărul. Se freacă cele două ingrediente între palme pentru eliberarea uleiurilor eterice din coajă. Se adaugă apoi ouăle şi se amestecă. Toate citricele se storc iar sucul se toarnă peste celelalte ingrediente. Se amestecă şi se pune pe o crăticioară în care fierbe apă (fără ca fundul bolului să atingă apa).
De aici şi până la întărirea cremei este necesar a se amesteca cu un tel cam 15-20 minute. Vă zic, aveţi nevoie de o mână odihnită.
Cam ce se întâmplă? Întâi va apărea impresia că se amestecă degeaba într-un suc rozaliu din care ies aburi. Apoi, sucul se umple de spumă din ce în ce mai mult dar rămâne tot în stare lichidă. Şi amesteci, amesteci şi începi să te îndoieşti de toată treaba asta până când, surpriză, se întâmplă îngroşarea.
Cam așa ceva:
Trebuie să fie, aşa, cam ca un iaurt amestecat înainte de a fi mâncat- nici gros să nu poţi băga furculiţa în el dar nici subţire, să curgă pe alături.
Se ia curd-ul de pe foc şi se lasă la răcit. Nu se răceşte de tot ci cât să poţi băga un deget în el iar senzaţia să fie că nu-i mai fierbinte decât temperatura corpului. Eu am termometru aşa că treaba asta o rezolv rapid (cam 40 grade C).
Când se întâmplă şi povestea asta, se ia untul din frigider, se taie cuburi şi, bucată după bucată, se încorporează în curd cu ajutorul unui tel (credeaţi că am terminat de amestecat, nu?).
Când este gata şi acest încorporat nu mai rămâne decât să turnăm crema în crustă şi să decorăm. Atenţie, crusta trebuie să fie rece.
Se ornează cu felii de portocale roşii sau căpşune sau coacăze sau zmeură. Se poate lăsa la frigider cam 30-40 minute înainte de a se consuma.
Note:
Curd de portocale (roşii sau normale) mai găsim şi la:
1. Alex de la Bucătăria familiei mele
2. Miha de la Dulciuri fele de fel
3. Alldayspice
4. Raftul bunicii
5. Mihai de la Plăceri simple
2 Comments
Laura@TransylvanianKitchen
5 martie 2014 at 20:33Sigur voi incerca aceasta crema, pentru ca curd-ul de lamaie nu-mi place.
Cătălina
6 martie 2014 at 12:11Mie mi-a placut foarte mult. Nu este la fel de acra precum curdul de lamaie si are si alta aroma. 🙂