Menu

Osso buco

Un rasol nu vine niciodată singur. Carevasăzică „osso buco”-ului îi şade bine alături de legume, risotto cu şofran alla milanese şi gremolada (dacă vrei să-l pregăteşti ca pe meleagurile lui).

Dacă îl serveşti cu un roşu sec alături, te-ai asigurat de-o seară romantică cu jumătatea 🙂 Parol.

Nu e cel mai uşor preparat, dar nici nu intră în categoria celor greu de realizat. Cere mai mult timp decât altele, fiind un „slow cooking”, ceea ce îi şi conferă eticheta de, hm, delicios, la final 🙂

Iata lista de ingrediente:

2 bucăţi de rasol cu os (şi musai măduvă)
1 morcov mediu
1 ţelină medie
1 ardei gras
1 ceapă mică roşie/ albă
2-3 căţei de usturoi
(sau mai mulţi)
2 cepe verzi
4-5 roşii cherry
(dacă sunt şi lunguieţe şi mai bine)
2-3 linguri ulei măsline
20 g unt
1-2 linguri făină
sare de mare
piper negru măcinat
1 pahar de vin roşu sec

2-3 foi de dafin

Pentru gremolada

Coaja de la 1 lămâie
2 căţei de usturoi
(sau mai mulţi)
Câteva fire de pătrunjel (dacă e creţ cu atât mai bine)

Treaba începe ca de obicei curăţând toate legumele, spălându-le bine şi lăsându-le la scurs. Apoi se trece la tăiat. Eu am preferat să le execut pe toate în cuburi măricele (acolo unde am putut).

Bucăţile de carne se spală şi se scurg se apă, apoi se dau prin făină amestecată cu sare de mare şi piper negru măcinat. În vasul de gătit se vor pune uleiul şi untul la încins. Când sfârâie nemulţumite se pune carnea şi se rumeneşte bine pe ambele părţi. După ce sunt gata, se scot din vas, se pun pe o farfurie şi se lasă la odihnit.

În acest timp se zdrobeşte usturoiul, se toacă. Se aruncă în uleiul în care s-a prăjit carnea. După ce se rumeneşte oleacă, se adaugă restul legumelor. Se toacă pătrunjelul şi se pune şi el peste împreună cu foile de dafin. Se amestecă din când în când. Se toarnă vinul şi se amestecă. Se respiră la unison minunea. Cui nu-i place aroma de vin combinată cu cea de usturoi?… ah mama 🙂

Roşiile se aruncă într-o oală în care fierbe puţină apă cu sare, se lasă 1-2 minute, se scot şi se pun într-un vas cu apă rece. Apoi se curăţă de coajă.
Pe patul de legume uşor gătite se pun bucăţile de carne. Se pun şi roşiile decojite. Se toarnă apă (sau stock de vită) peste nivelul tuturor locatarilor din oală şi se lasă la fiert încet vreo jumătate de oră. Se pune capac şi se lasă şi la cuptor (180 grade Celsius) 1 oră şi jumătate sau cât este necesar pentru îmblânzirea cărnii.

În timp ce legumele şi carnea încet se cunosc, pregătiţi un risotto cu şofran şi vin alb (o să pun la un moment dat reţeta, dar per ansamblu nu este greu) şi gremolada. Pentru care se zdrobesc căţeii de usturoi, se toacă mărunt mărunt, se amestecă cu pătrunjelul tocat mic şi coaja de lămâie.

Când mâncărica este gata, se scoate câte o bucată de rasol pe fiecare farfurie, se pun legume, risotto (peste care se presară oleacă de parmezan), şi gremolada care se presară peste carne.

Vinul merge perfect alături. Eu l-am preferat pe cel roşu, Juha pe cel alb. Toate bune şi frumoase.

Am uitat să spun că m-am inspirat după reţeta de aici.

Fotografiile au fost făcute de Juha Tiensuu.

7 Comments

  • ioana
    17 august 2011 at 10:23

    Super arata! am sa incerc si eu cu al meu partener. Pare o reteta perfecta pt 2. 😛

  • Cătălina
    17 august 2011 at 10:23

    Chiar aşa 😉

  • Ana
    24 august 2011 at 14:23

    am o intrebare: am si eu cratita din aceea de lut,dar nu am pus-o niciodata direct pe flacara aragazului. Tu ai pus oala pe foc direct si nu s-a pleznit? multumesc

  • Cătălina
    24 august 2011 at 14:24

    Nu plesneste, e OK. Este facuta pentru flacara directa, plita electrica si cuptor. 🙂

  • Zazuza
    27 august 2011 at 6:39

    privirea pisoiului deja spune tot :)). e clar ce arome imbietoare vin dinspre oale :))

  • Cătălina
    27 august 2011 at 9:30

    Nu prea e ea de acord cu usturoiul dar in rest accepta orice 😀

  • Ana
    29 august 2011 at 10:38

    Multam fain de raspuns 🙂

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.